L-am reîntâlnit zilele trecute pe Nicolae Ioțcu. L-am întrebat ce mai face, dacă va candida la alegerile parlamentare, așa cum se auzise la un moment dat prin târg… Discuția s-a înfiripat firesc cu omul care a bifat un mandat de senator și două mandate de președinte al Consiliului Județean Arad.
Ce mai face Nicolae Ioțcu, candidează la alegerile parlamentare, așa cum se aude prin oraș?
Fac bine, mulțumesc. Aștept să mi se clarifice situația, deci nu candidez, așa cum am mai spus-o și înainte de alegerile locale. Deși din punct de vedere juridic nu am nici un impediment, am ales să stau deoparte. Deocamdată.
Mai este Nicolae Ioțcu atent la viața cetății, a județului? E la curent cu ceea ce se întâmplă în administrația publică?
Desigur. Și dacă tot ați pomenit cuvântul cetate, vreau să spun că regret faptul că pentru domnul Cionca (n.r. – președintele Consiliului Județean Arad) cetățile Aradului au ajuns să fie jucate la ruleta politică. Istoria județului și a României nu au culoare politică. Patrimoniul național nu are culoare politică și cine se joacă cu el se joacă cu istoria României și a județului. De aceea, îi recomand domnului Cionca, dacă îmi permite, ca între două angajări la Direcția de Comunicare să-și facă timp să citească și o carte de istorie. Și, dacă tot se plânge de lipsa de proiecte, îi amintesc că am aprobat finanțarea, încă din 2014, pentru un studiu de fezabilitate realizat de Muzeul Județean, de punere în valoare a Mănăstirii Bizere. Acest proiect ar putea fi depus la finanțare într-un timp relativ scurt, dacă domnului Cionca îi vor permite convingerile religioase să treacă dincolo de zidurile mănăstirii…
Adică?
Atât! (râde)
Legat de cetăți, și Aradul are una, care însă nu a fost pusă, încă, în valoare…
Dacă ne comparăm cu Oradea, Timișoara, Alba Iulia sau Deva, observăm că la Arad nu a fost pus nimic în valoare iar dacă ne plimbăm pe bulevardul principal am putea crede că ne aflăm în timp de război, cu geamurile multor spații comerciale camuflate, lucru care arată puterea economică a municipiului.
Oradea, Deva, Alba Iulia, Timișoara sunt în momentul de față peste Arad în ceea ce înseamnă punerea în valoare a patrimoniului. Or, Aradul are o cetate care în trei mandate ale primarului Falcă nu a fost scoasă de sub administrarea armatei. Asta spune multe despre competența administrației locale arădene.
Să lăsăm la o parte cetățile și să ne referim puțin la sănătate, pentru că Aradul este, conform statisticilor, un oraș mai bolnav decât altele…
Am reușit, în perioada în care am fost la CJA, să plătim datoriile istorice ale spitalului – care erau uriașe – și să și facem investiții majore. Am construit chiar și un spital nou. La Secția TBC din Grădiște mă refer, care iată, la un an și jumătate de la finalizarea lucrărilor, nu a fost dată încă în folosință. Eu am construit în doi ani un spital nou, modern, iar Cionca și Țolea nu au reușit, într-un an și jumătate, să-l inaugureze. Ce să vă mai spun? Am sugerat continuarea proiectului privind noul Matern, prin construirea lui în Subcetate. Constat că administrația județeană și Primăria au acceptat această idee, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic în acest sens. Sper ca acest proiect să nu rămână la nivelul celui privind Mureșul navigabil și Cetatea Aradului.
Să abordăm și un alt subiect sensibil pentru arădeni: Aeroportul. Conducerea CJA dorește să-l transfere la Ministerul Transporturilor. Ce părere aveți?
Sunt curios de formula juridică prin care s-ar putea face acest transfer. Sunt convins însă că domnul doctor în drept Iustin Cionca ne va prezenta o formulă corectă din punct de vedere juridic. Totodată, cred că intenția de transfer arată neputința administrativă a celor care gestionează această problemă. Totuși, dacă actualii conducători ai CJA dovedesc că nu se poate altfel, cred că Aradul are nevoie de un aeroport funcțional, indiferent de formula sub care va funcționa.
În final, cum vedeți modul în care au fost alcătuite listele de candidați ale PNL Arad la alegerile parlamentare?
Eu nu mai sunt membru al acestui partid, pentru că m-a exclus domnul Falcă în 28 iulie 2015, deci nu sunt la curent cu modul în care au fost întocmite acele liste, decât cu informațiile din presă. În schimb, mă rog la Dumnezeu să-l ierte pe domnul Falcă pentru ceea ce face acum.
Vă mulțumesc!
