Vreau să mulţumesc gazdelor acestei conferinţe pentru invitaţia adresată şi pentru posibilitatea de mă adresa unei audienţe atât de distinse!
România a reuşit să dezvolte de-a lungul timpului, cu o importantă contribuţie a membrilor minorităţilor naţionale care locuiesc pe teritoriul său, un sistem de protecţie a drepturilor acestora, care depăşeşte standardele internaţionale în domeniu. Acest sistem s-a dovedit eficient în protejarea şi promovarea identităţi culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul României.
România a înţeles că diversitatea culturală – multiculturalitatea – interculturalitatea, ca scopuri în sine ale politicilor minorităţilor reprezintă valori esenţiale ale democraţiei. România protejează dreptul fiecărui individ, care îşi declară în mod liber apartenenţa la o minoritate naţională, de a folosi limba maternă în relaţie cu autorităţile administrative şi în justiţie, de a primi educaţie în limba maternă, la toate nivelurile de învăţământ, de avea serviciul religios în limba maternă, de a avea acces la media în limba maternă, de a participa la viaţa publică şi în procesul de luarea deciziilor în chestiuni de relevanţă pentru societatea în ansamblul ei, nu doar pentru minoritatea în cauză.
Educaţia reprezintă un domeniu vital pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii proprii. În România dreptul la instruire în limba maternă este garantat prin Constituţie şi transpus în practică printr-o serie de acte normative dintre care fundamentală este Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Transpunerea în practică a măsurilor de garantare a instruirii în limba maternă se realizează prin Secretariatul de Stat pentru Învăţământ în Limbile Naţionale, din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Învăţământul cu predare în limba maternă este organizat în unităţi de sine stătătoare, structuri şi secţii la toate nivelurile: preşcolar, preuniversitar şi universitar. Există două tipuri de unităţi şcolare în cadrul reţelei de învăţământ pre-universitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale: structuri de învăţământ cu predare în limba maternă şi structuri de învăţământ în limba română, în care se studiază limba maternă.
Utilizarea limbii materne în spaţiul public şi privat, oral şi scris precum, în relaţiile cu autorităţile este un drept garantat prin legea fundamentală. Statul român oferă protecţia unui număr de douăzeci de limbi, care sunt limbile utilizate de minorităţile naţionale din România, reprezentate oficial în viaţa publică. Dintre acestea zece limbi minoritare, mai amplu utilizate în diferite domenii de activitate, beneficiază de un nivel sporit de protecţie conform prevederilor cuprinse în Cartea Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acestea sunt: limba maghiară, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba rusă, limba sârbă, limba slovacă, limba turcă şi limba ucraineană. Celelalte limbi utilizate pe arii mai restrânse, de către un număr mai mic de vorbitori beneficiază de protecţie generală conform documentului european menţionat. Acestea sunt limbile albaneză, armeană, greacă, italiană, idiş, macedoneană, polonă, romani, ruteană şi tătară.
În acest context, luând cu titlu de exemplu minoritatea maghiară din România, aș dori să menționez că în România există linii de predare în limba maghiară, atât în învăţământul superior de stat, în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureș, Universităţii de Teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș, Institutului Teologic Protestant din Cluj Napoca, cât şi în învăţământul superior privat, în cadrul Universităţii Particulare „Sapientia” din Cluj-Napoca şi a Universităţii Creştine „Partium” din Oradea, universităţi acreditate de statul român.
Cifrele de școlarizare pentru anii 2016-2017 relevă un număr de 967 de unități de învățământ cu predare exclusiv în limba maghiară cu 531 clase și 9.728 elevi înscriși. În alte 1.780 unități de învățământ în care nu se predă exclusiv în limba maghiară, există în total 9.044 clase cu predare exclusiv în limba maghiară la care sunt înscriși 158.091elevi. Cu titlu de exemplu, la Târgu-Mureș sunt înscriși 10.275 elevi în 446 de clase cu predare exclusiv în limba maghiară.
Aceste cifre arată incontestabil atenția pe care România o acordă respectării dreptului la învățământ în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale, limba maternă fiind un element esențial în păstrarea identității. România nu așteaptă mai puțin în ceea ce privește acordarea de drepturi similare pentru minoritatea sa din Ungaria și din alte state.
Tezaurul cultural al unei ţări este dat şi de către minorităţile care trăiesc alături de majoritate. Aflându-ne la o manifestare dedicată educaţiei, trebuie să subliniem importanţa acestui aspect pentru menţinerea identitară a comunităţii istorice româneşti din Ungaria. Studenţii români care învaţă ştiinţele educaţiei la Szarvas, alături de cei de la Szeged, constituie nucleul viitor al învăţământului în limba română din Ungaria. Pe umerii lor atârnă o uriaşă responsabilitate. Toţi factorii implicaţi trebuie să îşi propună creşterea nivelului învăţământului în limba română la instituţiile de învăţământ care se ocupă cu predarea acesteia şi să ne asigurăm că absolvenţii acestor instituţii asimilează limba maternă.
Este absolut necesar să ne asigurăm că minoritatea românească din Ungaria, alături de celelalte minorităţi recunoscute din această ţară, poate să îşi menţină identitatea culturală, lingvistică, etnică şi religioasă
