Mai puțin în Arad, în rândul așa zișilor factori de decizie. Adică, acei care ar trebui să susțină dezinteresat, la bine și la greu „Bătrâna Doamnă” a fotbalului românesc. Atâta vreme cât nu ai măcar un biet teren de antrenament în municipiu, atâta vreme cât stadionul va fi terminat (lucrările, sperăm, nu el în sine!) la puli vară… ce să mai spui despre Falcă și gașca lui de slugoi nemernici și suflători în drâmbă. Degeaba a alocat Falcă niște bani, din visteria Primăriei – adică din banii noștri, ai arădenilor, dacă aceștia au intrat în buzunarele largi ale unuia ca Meszar.
Dar, despre aceste aspecte și altele mai grave vom mai avea ocazia să vorbim. Poate chiar înainte ca, Doamne Ferește!, UTA să retrogradeze sau chiar mai rău. Azi vrem să vă spunem doar, de fapt să vă arătăm pe concret că UTA este iubită și în Italia. La Milano adică, acolo unde un suporter adevărat a dotat terasa unui hotel pe care el și echipa sa de muncitori l-au renovat, în mobilier alb-roșu. La dorința suporterului nu-i spunem numele, însă este păcat să nu vedeți și voi, stimați comuniști, că simbolul UTA nu a pierit și că echipa este respectată peste hotare. Dezinteresat, nu cum o fac unele elemente ajunse, de conjunctură, la cârma echipei și care decid viitorul acesteia. De fapt, își bat joc de o legendă a fotbalului românesc. Până când?
Hai Domidea
