”PRIMUL CUVÎNT,ULTIMA SUFLARE”, a fost acum ceva vreme o tentativă de eseu dedicat mamei mele,mamelor noastre în general,păstrat astăzi doar pe post de preambul.
Între Creator şi Mamă există un spaţiu interpretabil.La fel ca şi-ntre zona credinţei fără de tăgadă şi speculaţiile ştiinţelor moderne. Hai să ignorăm ultima propoziţie,nu de altceva,dar dezvoltarea subiectului nu ne va duce nicăieri,cel puţin în viaţa asta…
Revenind cu sfială,că altfel nu se poate,pot afirma cu toată convingerea că între MAMĂ şi DUMNEZEU ÎN MOMENTUL NAŞTERII NU-I NICI O DIFERENŢĂ. Sunt amîndoi prezenţi,părtaşi la un act de o anvergură nemaipomenită : aducerea pe Lume a unei fiinţe.
Şi atunci,ce altceva poate fi MAMA decît o sfîntă. Neîndoielnic şi de necontestat.
Chiar la începutul acestui material am amintit de un spaţiu interpretabil între Creator şi Mamă.Numai că acest SPAŢIU vă aparţine fiecăruia dintre voi spre interpretare,meditaţie,liberul arbitru spre păcat sau iertare.De data asta părerea mea nu numai că nu contează,dar nici nu-şi are locul…
Interpretarea mea vis-a-vis de mama este una laică.
Mama mereu a fost tînără şi mişto.Întrbaţi prietenii din tinereţe care şi acum la 60 ne anişori şi-o amintesc.Mai un telefon,mai o vizită.Frumos.Cînd eu aveam vreo douăzeci de ani,mama nu împlinese patruzeci.V-aţi prins ageamiilor cum stă treaba ?
Atunci mai este loc de mirare că eu am copilărit cu mama şi-n adolescenţă mi-a fost prietenă şi confidentă ?Nu.Destinu-i destin şi băieţelul firav magnetizat de fustele mamei a luat încet, încet viaţa în piept. La propriu. Pe vremea cînd ”făceam armata” la Centrul Militar Arad veneam extemporal la mama acasă cu cinci ,şase camarazi de arme să ne facă cîte o omletă dintr-un cuibar de ouă lîngă ceva beri reci. Asemenea faze nu se uită.
Cînd plecam de nebuni prin munţi ,de regulă Făgăraş,cu alţi aiuriţi,mama venea la gară cu o sticlă de coniac bun şi-mi mai strecura vreo două sute în rucsac… Nici asta nu se uită.
Cînd împins de talent şi nelinişte am luat drumul sportului de performanţă mama s-a conformat. A fost sponsor şi suporter.No comment.
Spicuind printre pasajele tumultoasei mele existenţe,am să amintesc de episoade urîte.Decesul tatălui meu,un divorţ,alte mici-mari probleme,toate la un loc un mănunchi de necazuri pe care fără tenacitatea şi înţelepciunea mamei mele nu ştiu cum le-aş fi trecut… Una peste alta pot afirma că imaginea mea de forţă,siguranţă şi optimism se datorează în mare măsură mamei mele care reprezintă PLASA MEA DE SIGURANŢĂ !
Mama mereu a fost tînără şi mişto. Hai să fie lait-motivul textului de astăzi !
Uite cam aşa percep eu spaţiu dintre Creator şi Mamă.Unul în care nu pot să respir.Mă abandonez într-o dulce sufocare.Divină.Şi dacă ar fi să nu mai fiu,ştiu că l-am cunoscut pe Dumnezeu,am copilărit cu EL,şi-n adolescenţă mi-a fost prieten şi confident…
Asta pentru că Dumnezeu este MAMA.Sau MAMA este CEL MAI LA ÎNDEMÎNĂ DUMNEZEU AL NOSTRU.
Liberul arbitru spre păcat sau iertare…
Noapte bună mamă.