Se „evaporă” statul paralel? 

Mai greu și cu sincope, adevărul iese la suprafață și vom vedea, în toată hidoșenia sa, cum s-a manifestat un sistem politic corupt, tip Mafia, care a acaparat politicul și statul și care încearcă, în ultima perioadă, să controleze totul, inclusiv justiția, prin epurarea celor care nu vor să se înregimenteze în sistemul politic mafiot și prin promovarea celor ce se oferă sau acceptă să fie slugile acestui sistem politic corupt și imoral! Deși Dragnea, pe baza acuzelor lansate public împotriva procurorilor, de familia Cosma, susținut de postul tv „România TV” (sponsorizat din banii publici furați de infractorul Ghiță), a reclamat și continuă să susțină existența unui așa zis „stat paralel”, care comite abuzuri împotriva cetățenilor nevinovați (în special al oportuniștilor politici, nevinovați din principiu, nu?).

Iată că justiția (care rămâne, spre disperarea mafiei politice, cea mai credibilă instituție publică și cea mai onestă) constatată nu numai că „statul paralel” al lui Dragnea&Co. nu există și procurori precum Koveși sau Onea n-au făcut și nu fac parte din inventatul stat paralel, ci, din contra, că Dragnea, împreună cu alți infractori de teapa sa (condamnați definitiv, care se sustrag de la executarea pedepselor și confiscarea averilor, ori trimiși în judecată sau cercetați penal), au constituit un grup organizat, de tip politico-mafiot, prin intermediul căruia pun presiune pe justiție și duc o campanie furibundă și mincinoasă împotriva justiției (în special parchete), pe care-o acuză că fiind membră a unui așa zis „Stat paralel” și că ar fi săvârșit abuzuri împotriva unor politicieni precum Sebastian Ghiță, Familia Cosma, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, Elena Udrea, Radu Mazăre, Puiu Popoviciu, Liviu Dragnea, Vâlcov, etc. (lista fiind extrem de lungă). Nu-i un secret faptul că toată construcția imaginară privind așa zisele abuzuri ale „statului paralel”, pe care a prezentat-o sistematic Liviu Dragnea în mass-media, avea la bază tocmai afirmațiile lui Vlad Cosma și al surorii acestuia, ambii susținând că sunt victima abuzurilor procurorilor Negulescu (zis „Portocală”) și Onea.

Odată cu eliminarea controlului judiciar, în cazul Onea, toată construcția lui Dragnea, privind existența „statului paralel” și a abuzurilor acestuia, se prăbușește, argumentele lui Dragnea privind existența statului paralel și a abuzurilor dovedindu-se a fi o minciună și o manipulare ordinară. Sunt convins că la fel se va întâmpla și în cazul procurorului Negulescu care, în final, va fi sancționat, eventual, pentru conduită imorală (relația neprincipială cu „generoasă” domnișoară Cosma), ceea ce nu va atrage însă și anularea probelor din dosarul domnișoarei Cosma, care își va urma cursul normal, în pofida hărmălaiei create.

Mai grav este însă faptul că, în baza acelorași acuze, ale inculpaților Cosma (tatăl, fiul și fiica), condamnați pentru corupție (în primă instanță), trimiși în judecată sau cercetați penal, Dragnea a reușit ce și-a propus, impunându-i ministrului Justiției să revoce șeful DNA, Laura Codruța Koveși. Adică, ministrul justiției, Tudorel Toader, influențat de Dragnea, a dispus o măsură arbitrară, în baza unor probe mincinoase și false, furnizate de mass-media mercenară și Dragnea (prin apariții la televiziuni), precum că în cazul cercetărilor efectuate în dosarele familiei Cosma ar fi existat abuzuri și falsificare de probe. De ce s-a grăbit ministrul justiției cu revocarea șefului DNA? De ce n-a așteptat decizia justiției? Acum se vede adevărul! Ministrul justiției a știut exact că acuzațiile celor din familia Cosma nu sunt reale, dar le-a folosit ca pretext pentru a o înlătura pe Koveși și s-a grăbit s-o facă, premeditat, înainte ca justiția să se pronunțe dacă Negulescu sau Onea au săvârșit abuzuri.

Asta pentru că știa exact că nu există un stat paralel, ci, din contra, că există o grupare mafiotă, politică, care dorea să controleze DNA, iar ministrul Tudorel a făcut jocul acestei grupări, exact cum o face și în prezent cu procurorul general, Augustin Lazăr, pe care dorește să-l elimine, tot la solicitarea acestei grupări politico-mafiote, înainte ca Parchetul să finalizeze verificările în „Dosarul 10 august” (ce provoacă frisoane unora) și înainte de finalizarea unor dosare, având ca scop salvarea de la pușcărie și reabilitarea celor condamnați ce fac parte din această grupare. Este evident că, exact cum s-a întâmplat în cazul Onea – fapt ce era previzibil, de altfel -, în toate cazurile în care s-au invocat săvârșirea de abuzuri de către organele de cercetare penală sau judecători, pentru a se justifica intervenția politicului în justiție, se va demonstra că nu au existat abuzuri, din contra, că a existat o presiune media și politică uriașă asupra justiției. Mai mult decât atât, la indigo cu cazul Cosma, care a avut drept consecință înlăturarea șefei DNA, pe baza unor probe ce s-au dovedit a fi mincinoase, Dragnea, care a invocat abuzurile și în cazul Cosma, punând presiune pe ministrul justiției și pe Curtea Constituțională (care, la rândul ei, a mușcat momeala și s-a lăsat atrasă într-o capcană mafiotă, generată de minciună), recidivează și cu protocoalele SRI, pe care le declară, înainte ca justiția să se pronunțe, ca și în cazul Cosma, ca fiind abuzuri și imixtiuni nelegale ale SRI în justiție, fără a furniza vreo dovadă în acest sens. Și tot ca în cazul Cosma, înainte ca justiția să se pronunțe și să dea un verdict (de asemenea anticipabil ca fiind de neîncălcare a legii) privind legalitatea sau nelegalitatea protocoalelor, Dragnea pune presiune pe ministrul justiției, pe Curtea Constituțională, pe Guvern, Parlament, cărora le cere să ia urgent măsura înlăturării efectelor acestor protocoale, prin anularea sentințelor sau rechizitoriilor unde se constată efectele protocoalelor, înainte ca justiția să se pronunțe.

De ce atâta grabă? Pentru că Dragnea știe că protocoalele SRI nu sunt nelegale și justiția nu va declara niciodată nelegale aceste protocoale, dar vrea să arunce răspunderea pentru un eventual abuz (ce se va constatat când justiția se va pronunța) în cârca acestor instituții. Însă, continuând în aceeași manieră perversă, suținând existența unui stat paralel (format din SRI, Ministerul Public, Ministerul de Justiție, ANAF, Ministerul de Interne, care au operat în baza protocoalelor) și a unor fantomatice abuzuri (fără a aduce vreo dovadă a existentei acestor abuzuri), ca și în cazul Onea, Dragnea se grăbește să determine, prin orice mijloace, Guvernul sau Parlamentul, să ia decizia de declarare ca nelegale a protocoalelor SRI, pentru că știe că dacă justiția se pronunță (și în multe situații particulare deja s-a pronunțat) oficial (ICCJ), nu mai poate solicita Guvernului sau Parlamentului emiterea unor acte normative prin care să se dispună reexaminarea cazurilor în care s-au administrat probe în baza protocoalelor cu SRI, în baza faptului că acestea ar fi nelegale.

De asemenea, o Ordonanță sau o lege privind amnistia și grațierea unor fapte de corupție și fraudare a banului public, pe care Dragnea o solicită imperios (pentru a-și curăța cazierul și a-i salva pe cei ce-l susțin financiar), în lipsa unor argumente plauzibile privind existența unor abuzuri în dosarele de condamnare sau cercetare, ar putea atrage răspunderea penală a celor care iau această decizie.

În concluzie, Dragnea este în război cu timpul, pentru că timpul (fără excepție) aduce la suprafață adevărul, fiind cel ce-i demontează toate argumentele prin care încearcă să convingă opinia publică că el și alții de teapa sa sunt victimele unui așa zis stat paralel, stat paralel care, o dată cu ridicarea controlului judiciar în cazul lui Onea, începe să se destrame și să se contureze tot mai clar ca o himeră, adică ca o încercare a lui Dragnea de a prosti o țară, la fel cum a făcut-o cu asasinii plătiți (inițial de Soros) sau alte minciuni aruncate în spațiul public fără nici o dovadă a veridicității. Sper, în aceste condiții, să nu existe unanimitate, dincolo de logică și normal, în stilul „pentru că putem”, pentru că aceasta dă naștere, cu siguranță, la haos, din care scapă cine poate, nu cine a premeditat.

Pavel ROMAN