M-au contactat câțiva prieteni – culmea, din poliție – care mi-au confirmat că, deși nu sunt de acord în totalitate cu ceea ce scriu, am și dreptate. De ce? Pentru că și o parte din ei se simt discriminați și victime ale unui sistem mafiot, bolnav, care parazitează bugetul public. Cum se poate, legal – fapt ce se petrece în Ministerul de Interne – să te pensionezi la 42 – 45 de ani, cu o pensie de 3500 – 5000 de lei și, ulterior, prin sprijin politic (sau mafiot), să te reîncadrezi în Ministerul de Interne (respectiv structuri subordonate, precum: IGP, ISU, Jandarmerie, etc.), să activezi câteva luni pe o funcție mare, cumulând sporuri, ore suplimentare și alte avantaje, după care te repensionezi,, după câteva luni de activitate, cu o pensie de 10.000 – 15.000 de lei, adică cu 150 -200% din salariu? Nu e batjocură? (unde naiba ești Ilie Sârbu, cu Curtea de Conturi? Ți-e teamă că polițiștii îți știu CV-ul real?) Ce fel de lege și cât de constituțională este această lege care permite astfel de anomalii?
Problema care se pune nu e faptul că se întâmplă, ci faptul că nimeni nu anchetează și nu face nimic să stopeze astfel de anomalii cu astfel de impact bugetar devastator și această discriminare între funcționarii publici, încât această practică a a devenit un fenomen ce riscă să destabilizeze bugetul public. Și n-o spun eu, ci oameni din Poliție, care mai au un dram de conștiință și opritor moral când e vorba de ceea ce primesc în raport cu ceea ce merită. Pe de altă parte, la fel cum am făcut-o și în cazul SRI, când, „cu cățel și purcel” și-au abandonat activitatea în domeniul siguranței naționale și s-au substituit DNA și ANAF, anchetând corupția și evaziunea fiscală, pe baza unei Decizii CSAT, o spun și acum: pensiile speciale, în cazul polițiștilor, nu sunt constituționale. Și în cazul SRI, am scris, atunci, un articol, pentru care am fost vehement criticat, prin care am arătat că, juridic, ceea ce face SRI este un abuz grosolan și o depășire evidentă de competențe, pentru că CSAT nu se poate substitui Parlamentului și Guvernului și nu poate legifera, adică nu poate adăuga la lege ci, cel mult, poate clarifica, prin Decizii, cum trebuie aplicată legea. Și s-a dovedit – după ce Curtea Constituțională a intervenit -, că am avut 100% dreptate și că, în mod nelegal, SRI și-a desfășurat activitatea în domeniul anticorupției și fraudei fiscale, substituind DNA și ANAF.
Drept consecință, și cei 53 ofițeri SRI, detașați nelegal din SRI, la ANAF, de către Viorel Ponta și Gelu Ștefan-Diaconu, au fost retrași de SRI. Rămâne să stabilească instanța și Parchetele (cam greu, dar dacă vor pot, pentru că au baza legală în acest sens) ce efecte au avut implicarea directă a organelor SRI în dosarele de evaziune fiscală și anticorupție. Iar dacă au avut implicare, adică au participat direct la administrarea de dovezi și la efectuarea cercetării penale, în măsura în care se dovedește că au participat direct (adică altfel decât prin punerea la dispoziție a informațiilor culese cu ocazia desfășurării activității pentru care erau abilitați), justiția ar trebui să intervină, iar cei vinovați să suporte rigorile legii. Pentru că nu se poate justifica, legal, ca specialiști incontestabili, cu experiență și rezultate, din Garda Financiară, să fie eliberați din funcția publică și trecuți în corpul de rezervă și înlocuiți, în ANAF, cu ofițeri SRI, fără pregătire, fără experiență și fără îndeplinirea condițiilor legale privind detașarea (Legea 188/1999), să fie plătiți și în ANAF și în SRI și nimeni să nu aibă nici o răspundere, pentru că deși au avut specialiști în corpul de rezervă, bine pregătiți, i-au substituit, nelegal, cu ofițeri SRI, majoritatea incompetenți în materie de evaziune fiscală.
Înțeleg că politicul și funcțiile politice timorează procurorii și polițiștii puși în fața faptului că trebuie să ia o decizie privind stabilirea vinovăției, prejudiciului și imputarea acestuia (salariile ofițerilor SRI, acordate nelegal în ANAF și cheltuielile avansate de stat cu instrumentarea dosarelor a căror soluție a fost clasată în urma constatării implicării nelegale a SRI în anchetele desfășurate), dar Decizia Curții Constituționale, în orice circumstanțe, trebuie respectată, cel puțin din principiul egalității tuturor în fața legii.
Revenind la pensiile speciale, ca și în cazul Deciziei CSAT privind extinderea competențelor SRI în domeniul corupției și evaziunii fiscale, în cazul polițiștilor, aceasta se bazează pe o lege privind statutul polițiștilor și o lege privind pensiile pensiile militarilor, ambele neconstituționale din punctul meu de vedere. Pentru că, încă din 2003, polițiștii fac parte din categoria funcționarilor publici (cu statut sau fără statut special, tot funcționari publici sunt). Deci, ca funcționar public, polițistul are aceleași drepturi și obligații ca orice alt funcționar public. Nu poate fi constituțional și nici legal să creezi discriminare între funcționarii publici, pe bază de statut, prin care modifici, în fapt, cadrul legal general, respectiv Legea 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, fără a crea discriminare și inechitate de tratament. De ce un polițist, de exemplu, care lucrează într-un birou și n-are legătură directă cu infractorii, nu se află în stradă și are o muncă cu un grad de periculozitate redus, să beneficieze de statut special, respectiv de salariu și pensie specială, diferite de restul funcționarilor publici? Ce impune, recomandă și justifică această discriminare? N-ar trebui să aibă la bază o fundamentare logică și corectă?
Pe de altă parte, care este logica și baza legală ca polițistul, când e vorba de pensie, să fie asimilat cadrelor militare și să beneficieze de pensie de serviciu, ca și cum salariul său, acordat în baza Legii 188/1999, ar fi soldă și nu salariu? Adică, atunci când e vorba de salariu, este preferat cel civil, în baza Legii 188/1999, că e mai mare, iar când e vorba de pensie, salariul civil e, de fapt, soldă?
Îmi clarifică cineva, competent, acest aspect, respectiv că deși este plătit în baza Legii 188/1999, având statut și răspundere de funcționar public, când e vorba de pensie, polițistul este asimilat cadrelor militare? Veți spune că în baza Statutului polițistului, emis, culmea, în baza Legii 188/1999, adică a funcționarului public. Întrebarea, în aceste condiții, demnă de Curtea Constituțională, e: cum poate un statut, emis în baza Legii 188/1999 (lege organică), să modifice Legea și să schimbe subordonarea polițiștilor, metamorfozându-i în cadre militare, deși nu sunt? Doar pentru că au dreptul de port al armei? Păi, până în 2013 și comisarii Gărzii Financiare au avut drept de port al armei și le-au avut în dotare. Iar până în 2003 și comisarii Gărzii Financiare au avut statut de militarizați, neîncazarmați, exact ca și polițiștii. Ei de ce nu beneficiază de pensii speciale, pentru că la capitolul risc și periculozitate a muncii, nu există comparație care să-i dezavantajeze. Doar pentru că n-au avut, formal, un statut special (deși prin lege trebuiau să-l aibă, dar cei ce aveau obligația să-l emită, n-au făcut-o, din interese politicianiste), care să-i asimileze, deși nu era nici legal nici constituțional, cadrelor militare?
Adică formalul modifică realitatea și fraierii (contribuabilii ce plătesc impozite și taxe) suportă consecințele faptului că o lege emis în baza unei legi ordinare ce reglementează cadrul general aprobat prin lege organică, modifică cadrul general și nimeni n-a constatat neconstituționalitatea acestei legi?
În această logică m-am exprimat în articolul publicat anterior. Statutul polițistului, care modifică Legea 188/1999 și legea care asimilarea polițistului cu cadrele militare, tot prin modificarea Legii 188/1999, când e vorba de acordarea pensiei, nu puteau fi aprobate, constituțional, în forma în care au fost aprobate, dacă nu exista un consens al clasei politice, care au preferat să încalce Legea 188/1999 Constituția în acest caz, creând discriminare, pentru a mitui Poliția și a-i cumpăra protecția.
E opinia mea!
Pavel ROMAN

1 COMENTARIU

  1. Politia este o institutie foarte importanta pentru pastrarea echilibrului social.Alaturi de alte structuri(nu doar de forta,dar sí cele economice)se poate mentine un grad mai ridicat de multumire a populatiei,unde conflictele sa se mentina la un nivel mult mai scazut ca ín momentul de fata.Foarte important este sa scada gradul de „obedienta” fata de grupurile de interese.Primii pasi ar fi mentinerea echidistantei,implicit depunerea juramantului ín scopul ,pacificarii’ membrilor societatii.Nicidecum „favorizarea” unei prioritati a celor cu atributii administrative(ex:factorul politic)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here