D-na Koveși arată cu degetul spre ANAF, că n-ar fi recuperat prejudiciul stabilit de DNA în marele dosare de frauda și coruptie. Chiar așa o fi? ANAF e țapul ispășitor și gata, problema s-a rezolvat? D-na Koveși chiar nu știe de ce nu se recupereaza prejudiciile? Sau a face pe naiva, atunci când trebuie, e soluția ca să ieși frumos din ecuația blocajului total?
Există o explicație simplă și incontestabilă pentru nerecuperarea prejudiciilor, pe care D-na Koveși o ocolește diplomatic! Parlamentarii și, în special mafioții și penalii din Parlament, care sunt abonați la lucrări publice și la fraude fiscale bugetare, au facut „varză” legislația în domeniu și, în primul rând, legile care guvernează protecția banului public și incriminează frauda fiscală, adică Codul fiscal, Legea 241/2005, Legea 12/1990, Legea 656/2002, Bancruta frauduloasă, Legea achizițiilor publice, deturnarea de fonduri, Legea insolvenței nr. 86/2006, etc. Astăzi, infractorii cu „gulere albe” (adică cei școliți și profesioniști în fiscalitate și consultanță), acumulează averi uriașe speculând brambureala legislativă și fraudează nestingheriți banul public sau taxele si impozitele, pentru că legea le permite.
Chiar dacă pare absurd, se fură cu Codul fiscal și Legea 241/2005 în mână, speculându-se ambiguitățile strecurate intenționat de slugile mafiei strecurate în Parlament si în „laboratoarele” ANAF sau ale ministerelor unde se concep legile.
Degeaba li se întocmesc dosare infractorilor cu „gulere albe”, pentru că, la data când sunt privati efectiv de libertate (și nu le mai pasă pentru că, mituind, au transformat pușcăria în stațiune de odihnă), aproape tot ce au furat se afla la adăpost, adică bine dosit în paradisuri fiscale, pe numele rudelor si prietenilor sau în actiuni la purtător.
Apropo! De unde naiba au Bica și Udrea bani să huzurească în Costa Rica? Din venituri licite? Să fim serioși! Și cum să le confiști averile când statul (prin reprezentanții săi, Parlamentul si Guvernul), n-au fost în stare în douăzecișișapte de ani să emită legi care să permită controlul averilor? Din păcate, toata lumea bună (politicieni, mafioti, evazionisti, mercenari de presă, sereiști, politiști și chiar procurori și magistrați) e ipocrită.
S-au bucurat când Guvernul de mafioți ai lui Ponta, a desființat Garda Financiară, o instituție indispensabilă în lupta cu frauda fiscală. Au mințit, cu nerușinare, ca Garda ar fi coruptă sau că face controale abuzive, la comandă. Aiurea!
A fost o minciună ordinară și o propagandă de tip mafiot, executată de mercenarii din presă care și azi fac același lucru cu DNA, care a prins la ignoranți. Adevărul a fost ca Garda Financiară a avut una dintre cele mai bune și mai eficiente legi de organizare și funcționare care-i permitea să fie independentă, să acționeze în timp real și independent fără sa ceara avizul politicului și nici a celor care protejau frauda fiscală sau a banilor publici, atunci cand desfășura actțuni de control. Și le făcea eficient, confiscând mărfurile și produsele înainte ca acestea să fie valorificate, și banii transferați în paradisuri fiscale sau înainte ca banii să fie extrași din conturi.
Asta a deranjat la Garda Financiară! Că lăsa evazioniștii fără obiectul muncii și nu mai funcționa împărțirea, indiferent de protecție. Și nu e o glumă, pentru că dacă m-aș apuca să enumăr câte situații am avut în care mi s-a cerut, s-au s-a cerut șefilor să fiu scos din acțiuni de control, aș avea ce povesti câteva zile (apropo! cei care urlau de la București, la șefii mei, să ies din control de la „Selgros” și „Metro”, care vindeau zeci de tiruri de carne, provenite de la „fantome”, fraudând TVA, azi au funcții importante în ANAF, pentru că protecția se răsplătește, nu? Și râdeau pentru că n-am fost „orientat” si mi-am făcut datoria.
Logic, nu, într-o țară în care morala depinde de portofel!). Însă, sub justificarea că au existat câțiva care, aduși cu pile, mai „săreau calul” (nu mai mulți ca în alte instituții și, cu siguranță, nu mai mulți ca în Parlament sau Guvern) mafia politică, împreună cu mulți din sistem (în special SRI) au finalizat jocul și au eliminat din peisajul luptei împotriva fraudei fiscale, cel mai important jucător, adică cel care tinea echilibrul. De ce l-au eliminat? Cumva pentru că nu avea rezultate? Aiurea! L-au eliminat pentru că așa era „comanda” de la „stăpâni”! Pentru ca era prea eficient si lovea, când nu se așteptau smecherii, care erau convinși că pot controla tot sistemul, la toate nivelele și nu înțelegeau de ce institutia Gărzii nu putea fi controlată nici de politic nici de sistemul mafiot (din care făceau si fac parte mulți din funcționarii statului, inclusiv din justiție).
Inclusiv D-na Koveși a tăcut când Ponta și mafioții lui desființau una din instituțiile reprezentative ale democratiei si a luptei impotriva fraudei fiscale (a nu se uita că, înainte ca DNA să fie înființată, Garda Financiara a fost înființata, la solicitarea UE, ca o condiție a aderării României la UE, fiind una dintre instituțiile vitale ale democrației de tip occidental!!!!). Ca să se ascundă adevărul, s-a spus ca va fi înlocuită de o instituție mai puternica, un fel de DNA al fiscului. S-a spus, dar cu atât s-a rămas! Pentru că, spre deosebire de Garda Financiară, actuala structură este una complet subordonată politic și sistemului mafiot. Dovada? Nici o acțiune nu se desfășoara fără „viza” Bucurestiului, adică a celor puși politic în fruntea instituției și nimeni nu mai confiscă nimic și nici nu mai blochează vreun cont până „fructul” fraudei nu e pus la adăpost.
De asemenea, nicio sesizare penală nu se întocmește fără „viza” Bucureștiului, adică până când ce s-a furat nu s-a „evaporat” și nu mai poate fi confiscat. Și cum cărțile se fac la București, în birourile celor numiți politic, cum poate fi eficientă o instituție subordonată total politicului?
D-na Koveși se plânge ca sentințele instanțelor nu sunt puse în aplicare de ANAF. Dar știe D-na Kovesi câte executări silite are pe rol ANAF și că ar trebui o armata de funcționari ca să facă fața? Știe, D-na Koveși, totuși, ce salarii au cei de la executări silite, care trebuie să puna în practică sentințele date în sălile de judecată, pe baza unor rechizitorii făcute în birouri, sub pază (jandarmi). Știe sub ce stres si presiune (greu de imaginat, din birou) lucrează cei din ANAF pe teren? Știe și ce salarii au cei din ANAF, ce fac control sau executare silită, fața de procurorii DNA? În aceasta ordine de idei, pun o întrebare logică și pertinentă: Cu ce este mai stresant și mai periculos job-ul unui procuror, decât al unui inspector fiscal în control sau la executare, care constata (de regula pe teren) fapta, ca raportul de salarizare sa fie intre 3 și 4 la 1? Nu crede D-na Koveși că și aici e o problemă?
Păi, la un salariu de 3500 – 4000 lei, inspectorul de la fisc merita sa-și riște viața și să-și expuna familia, bătându-se cu miliardari ca Ghiță, Fenechiu, Voiculescu, fără a beneficia de nici o protecție (decât formală) în condițiile în care un procuror, pentru o muncă infinit mai lipsită de riscuri (totul se desfășoară în birou), primește între 10.000 si 14.000 lei/lună? Sau cu ce este mai stresantă, mai periculoasă și mai riscantă munca unui ofțer de informații sau a unui polițist de la investigarea fraudelor, față de cea a unui inspector fiscal, de a stabilit Guvernul o grila de salarizare de 2/1, în favoarea ofițerilor de informații și polițiștilor de la investigarea fraudelor?
D-na Koveși vrea ca ANAF sa confiște averile celor condamnați din patriotism, adică cu funcționari ai căror salarii sunt jumătate cât pensiile agenților de la Poliția Româna, fără studii superioare și a agenților din piețe? Păi, un stat care-și bate joc de funcționarii publici, creând o astfel de discriminare ilogică, chiar nu înțelege ce se întâmplă și de ce ANAF nu-și face treaba?
Comparați pensiile foștilor comisari din Garda Financiară, sau ale inspectorilor fiscali (nici 2000 lei/luna), care și-au sacrificat viata, au fost amenințați și și-au defășurat în cel mai mare stres posibil activitatea, în slujba unui stapân ingrat (statul), cu ale sereiștilor, polițiștilor (nu mă refer la cei de la crima organizată sau judiciar, care chiar iși merită banii, ci la cei de la circulație, pază și ordine, birouri, investigarea fraudelor, adică la locurile „caldute” din Poliție, care n-au contact cu infractorii sau la cei Poliția locală) și o să ințelegeți ce se petrece, de fapt, în România și că totul este o mascaradă.
Nu sunt stimulați cei care aduc banii la bugetul de stat, care muncesc în stres și sub presiunea directă a politicului și a mafiei, ci acei care protejează politicul și mafia, fiind mituți pentru non-combat, adică să nu-și facă treaba, nu s-o facă!
Deci, are dreptate D-na Koveși, dar pe jumătate. Dacă n-ar fi ipocrită ar spune ce se întâmplă cu adevărat în societate, respectiv cum sunt favorizați unii (în general cei care servesc sistemul) în detrimentul celor care chiar muncesc și aplică legea, în conditii de mult mai mult stres si presiune decât o au cei din DNA.
De ce nu spune D-na Koveși ce se întâmplă cu legile fiscale? Că sunt facute „varză” de mafia care fraudează bugetul și România, prin intermediul parlamentarilor corupți sau angrenați în fraudarea bugetului? De ce nu spune adevărul, că în condițiile actualei legislații, banii si bunurile furate aproape că este imposibil să fie recuperate? De ce nu face o statistică și să spuna cetățenilor și cealaltă față, adică procentul suspendărilor, de către instanțe, a măsurilor asigurătorii instituite de fisc, ce permite „evaporarea” furăciunilor?
Stiți ca sunt de zece ori mai multe decât cele ale DNA? De ce nu ne spune procentul SUP-urilor si NUP-urilor dispuse de DNA la sesizarile fiscului? Cam cum se simte un inspector al fiscului, care, după ce-a muncit luni de zile la un act și a sesizat organele de cercetare penală, primește SUP sau NUP? Oare mai bine decât procurorii care nu pot recupera prejudiciile și așa inexistente la data pronunțării sentințelor? Astea de ce nu le spune D-na Koveși atunci când arată cu degetul spre fisc, acuzând că nu duce la îndeplinire măsurile dispuse de instanțe?
Dar, o statistică, cu câte averi s-au evaporat, în timpul anchetelor (care durează, uneori și zece ani), din cauza incompetenței și prostiei unor procurori și a unor magistrați, când o face D-na Kovesi publică? Pentru că, indiferent cum s-ar pune problema, adevărul nu e monopolul nimănui, nici măcar al DNA și nimeni nu poate fi imaculat intr-o societate în care există atâta discriminare între instituțiile aceluiași stat, când e vorba de stimularea muncii.
Și înainte de a arunca cu pietre, e bine să analizezi dacă, totuși, ai acest drept!
Pavel ROMAN
