Eu mă tot joc cu vorbele și când merg la piață zic că mă duc „să încurajez micul agricultor”, dar uite că pe omul de la Zimandul Nou chiar l-am încurajat. Știți voi, pe cel cu roșiile coapte și dulci. Mi-a scris nevastă-sa, o doamnă drăguță, bucuroasă că, fără să-i știu deloc, le-am propulsat afacerea:
„Bună seara, scuze de deranj, sunt soția tipului ce vinde la Zimand, vă mulțumesc frumos pentru frumoasa descriere și reclamă, avem mulți clienți prin intermediul dumneavoastră.”
Bine, eu nu știu ce vrea să zică prin „mulți”, dar dacă le merge bine și le-am adus mulți clienți, eu clar dorm mai bine la noapte și mă bucur de făcutul de bine, că-i rar și nu-i de colea. Să mai ziceți că nu-s influensăriță! Când am zis de unul că își bate joc de clienți, în scurt timp și-a pus lacăt pe afacere.
Aviz, deci, să nu intrați în radarul meu! Că-i ori laie, ori bălaie.
P.S. Mi-a mai scris: „Doamnă scumpă, sunteți o persoană deosebită, vă mulțumesc frumos pentru tot, când mai veniți să-i spuneți soțului cine sunteți, că vrem să vă mulțumim!” Ei, capăt un kil de roșii sau nu capăt?
Eugenia CRAINIC (facebook)