Un tip și-o tipă la cinematograf, în ultimul rând, filmul prost, întuneric, se giugiuleau. La un moment dat, tipul se încălzește rău. Începe s-o întrebe pe gagică:
– Ia spune, mă, ai cui sunt ochii ăștia frumoși?
– Ai tăi, dragă, știi foarte bine…
– Da’ gura asta roșie, plină, senzuală, a cui e?
– A ta, dragă, știi foarte bine, da’ lasă asta acuma, suntem la film, ne aude lumea…
Tipul nu se lasă, că-l luase flama… Îi baga o mâna sub tricou.
– Da’ sânii ăștia meseriași, rotunzi, tari, ia spune, ai cui sunt?
– Ai tăi, da’ taci dracului din gura, termină acuma, ne aude lumea. Mergem pe urmă acasă și facem ce vrei tu, acuma potolește-te!
Tipul, nimic, tot mai excitat. Îi bagă mâna sub fustă…
– Da’ pi*da asta a cui e?
Tipa, atinsă la punctul sensibil, ce dracu’ să mai zică?
– A cui e pi*da asta? Spune?
Tipa, nimic…
– Pi*da asta a cui e? Vreau să știu!
La care o voce din sală:
– Aprindeți, dom’le, lumina, că a găsit unul o pi*da și nu știe a cui e!