Mai întâi, a fost Simona Halep. Nu știu la ce s-a așteptat ea, la ce v-ați așteptat voi, că eu nu speram nimic. Ca și anul trecut, după Roland Garros, Simona noastră și-a luat vacanță. Nu știu ce a stors-o în așa hal, că anul acesta nu a câștigat nimic. Cert e că și-a luat concediu de odihnă, s-a dat în bărci, a făcut țircus la Cluj, în vreme ce tenismenele serioase trudeau prin turnee, pregătind sezonul pe iarbă, cu punctul culminant Wimbledon. Să ne mirăm că Halep a fost spulberată de Kerber? Poate unii sunt surprinși – eu, nu! Performanța presupune sudoare, muncă la sânge, nu Țircus și nu datul în bărci.

În schimb, înfrângerea tinerilor tricolori de la UNDER 21 m-a durut. Nu meritam să pierdem și la pauză puteam conduce la scor. Cred că ne-au învins căldura inumană și neatenția la dozarea efortului. Am început tare, ca un semifondist care pornește în sprint și apoi se sufocă. Așa ne-am sufocat și noi, după pauză. Oricum, toată admirația pentru acești tineri care sunt flori rare pe un teren „deșertificat” – fiindcă, ce fotbal, ce campionat, ce națională mai avem noi?! Ori, ei, tricolorii mici ne-au adus în primele patru țări din Europa și ne-au calificat la Olimpiada de la Tokio. Ca să nu mai spun cât le-au crescut cota internațională și cât vor fi de căutați de către impresari. Bravo băieți, sunt convins că ați stârnit entuziasm și dorință de performanță în tinerii și copiii care vin în urma voastră! Chapeau bas!

Tristan MIHUȚA