Din anul 2000, de când PSD-ul infractorului Adrian Năstase a preluat puterea în România – dorind să reinstaureze autocrația și dictatura de partid -, unul dintre scopurile principale ale PSD (preluat, prin moștenire directă, de la defunctul PCR) a fost subordonarea totală a administrației publice, prin politizarea managementului și controlul total al funcționarului prin intermediul șefului (director) numit politic. Numai că, pentru a materializa subordonarea politică a funcționarului public, era nevoie de amendarea legislației, respectiv a Legii 188/1999 – Statutul funcționarului public (adoptată, la solicitarea UE, în timpul guvernării Constantinescu). Din păcate pentru PSD, aceasta fiind o lege organică, modificarea presupunea o majoritate parlamentară, pe care PSD n-a deținut-o în acel moment. Și PDL-ul lui Băsescu, în 2008-2009, a avut o tentativă jegoasă, de politizare totală a administrației publice, blocată de Curtea Constituțională, pe motivul că: „contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie”, respectiv că: „Guvernul nu poate interveni prin ordonanțe ce afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, ordonanța de urgenţă neputând fi emisă în domeniile menţionate la art. 115 alin. (6) din Constituţie”. Încercând să-si repare „greșeala”, Guvernul Boc a revenit cu modificările la Legea 188/1999, încercând să le treacă, printr-o lege, prin Parlament. Și aceasta a fost constatată neconstituțională, de Curtea Constituțională.
După tentativele eșuate ale lui Năstase și Băsescu, de modificare a Legii 188/1999, care să permită subordonarea administrației publice prin politizare, blocate de Curtea Constituțională, în 2013 a venit rândul Guvernului Ponta, să repete „isprava”, respectiv să încerce modificarea Legii funcționarului public, dorind subordonarea și controlul politic total al corpului funcționarilor publici. Și în acest caz – de această dată datorită perseverenței mele, fiind cel care a contestat constituționalitatea OUG 82/2013, la Curtea Constituțională), intenția guvernului de a subordona politic corpul funcționarilor publici, a fost blocată, prin Decizia nr. 351/2013, a Curții Constituționale. Deci, era a treia oară!
Și totuși, sfidând sistematic deciziile Curții Constituționale, pentru că independența politică a funcționarului public este intolerabilă, deranjează puterea politică și blochează instaurarea dictaturii politice în administrație publică, un alt deja celebru infractor, Dragnea, prin intermediului Parlamentului și a Guvernului Dăncilă, a recidivat în tentativa subordonării politice a corpului funcționarilor publici. Convins că e mai viclean decât predecesorii, pentru a nu repeta eroarea guvernelor Boc și Ponta, într-o primă fază, Dragnea încercat modificarea Legii 188/1999, în Parlament, prin intermediul Codului administrativ. Dar, ca și în cazul Boc sau Ponta, tentativa de modificare a Legii 188/1999, prin Codul administrativ, a fost declarată de Curtea Constituțională, neconstituțională. A patra oară!
În consonanță totală cu leaderul suprem, Dragnea, Guvernul Dăncilă a preluat ștafeta și, sfidând toate deciziile Curții Constituționale, a implementat, prin ordonanță de guvern, Codul administrativ declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Și, uite-așa, am luat-o de la capăt și suntem, din nou, în situația din 2013, cu OUG 82 al Guvernului Ponta/USL. A cincea oară!
Acum, ca să fie clar ce urmărește Guvernul Dăncilă (și mafia de care depinde), comparați Codul Administrativ al PSD 2019, adoptat prin OUG, cu OUG 82/2013 al PSD/PNL și veți constata că sunt absolut identice în ceea ce privește conținutul și substanța. Ambele au urmărit și urmăresc același scop: politizarea totală a administrației publice și transformarea acesteia într-un instrument la cheremul decidenților politici, prin intermediul șefilor de instituții, numiți politic, așa cum remarcau judecătorii Curții Constituționale în Decizia 351/2015. Fiind „în oglindă”, deci, evident, ambele sunt neconstituționale, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia 351/2015, pentru că: „ordonanțele nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului”. Or, când Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul nu poate interveni prin ordonanțe ce afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, ordonanţa de urgenţă neputând fi emisă în domeniile menţionate la art. 115 alin. (6) din Constituţie, explicitând că „a afecta”, înseamnă „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative” (citez din Decizia 551/2013, a CC), cum să nu-ți pui întrebarea: de ce insistă puterea politică cu modificarea Legii 188/1999, respectiv cu abrogarea acesteia, așa cum a procedat prin Codul Administrativ, aprobat prin ordonanță de urgență, după ce o lege similară, adoptată de Parlament, a fost declarată neconstituțională? E simplu și logic! PSD nu se poate împăca cu ideea că nu poate controla, politic, toți funcționarii publici din România. E un deziderat specific autocrației și PSD a făcut și va face orice-i stă în putință pentru a-l realiza. Pentru că, așa cum constată Curtea Constituțională în Decizia nr. 551/2013, privind OUG 82/2013 (reluată și în cazul Codului Administrativ), ceea ce urmărește PSD prin modificarea Legii 188/1999, se rezumă la faptul că: „funcţionarul public rămâne la aprecierea discreţionară a autorităţii sau instituţiei publice, fără opţiunea de a-şi valorifica prerogativa pe care legea i-o oferă”. Exact asta își dorește puterea politică și, mai ales, PSD: funcționari dependenți total de factorul politic, care să execute, orbește, ordinele politice nu să acționeze potrivit legii și conștiinței. Așa ceva e exlus în administrație, în opinia PSD. Ce să caute moralitatea în administrație? Or, referitor la acest aspect, Curtea Constituțională explică care sunt efectele unei astfel de schimbări legislative: „În concluzie, este afectat, în sens negativ, atât dreptul la muncă al funcţionarului public, cât şi regimul juridic al funcţiei publice şi, prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie”. În consecință, prin Decizia 351/2015, Curtea Constituțională, în ceea ce privește OUG 82/2013 (sora geamănă a Codului Administrativ), stabilește următoarele: ”În considerarea celor arătate mai sus, precum şi a scopului declarat al Legii nr. 188/1999, şi anume acela de a asigura un serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici este neconstituţională în ansamblul său”. Deci, nu un articol, ci toate articolele și nu cu majoritate, ci în unanimitate. Și totuși, pentru PSD, respectiv Guvernul Dragnea/Dăncilă, deciziile Curții Constituționale, se pare, deși declară contariul, nu contează. Iar Codul administrativ este exemplul concret. Pentru că, a reveni, mereu și mereu, forțând aceleași modificări, sfidând pe față deciziile Curții Constituționale, ținând morțiș să subordonezi politic totul, nu înseamnă tupeu absolut, sfidarea Constituției și a democrației, ce presupune separarea puterilor în stat? Când, de cinci ori, prin Decizii clare, Curtea Constituțională spune că nu poate fi modificată Legea 188/1999, prin OUG și nici prin lege, în sens negativ, a restrângerii drepturilor, iar Guvernul insistă, cum poate fi caracterizat acest fapt și acest guvern? În opinia mea, după ce Curtea Constituțională a declarat că acest Cod administrativ, adoptata prin OUG de Parlament, este necostituțional, iar Guvernul adoptă acest Cod, declarat neconstituțional, prin ordonanță de urgență (ordonanță ce-si produce efectele din momentul intrării în vigoare), fentând Curtea Constituțională, Președinția și opoziția parlamentară – puse în situația de a nu putea contesta actul sau de a se pronunța -, fapta săvârșită este una penală și ar trebui cercetată de parchet, pentru că este o încălcare gravă a Constituției, cu premeditare și u atac direct la statul de drept, având consecințe dezastruoase în ceea ce privește asigurarea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial. Asta pentru că, e mai mult decât dovedit faptul că, atunci când politicul „iși bagă coada”, apare discriminarea, traficul de influență, nepotismul, administrația intră în blocaj și cetățenii au de suferit.
Pavel ROMAN
