Dragii mei,
În țara asta, mai ales în a doua parte a secolului al XX-lea, a fost o epocă tristă, grea, plină de suferințe. Au fost umplute pușcăriile cu oameni nevinovați, cu lideri ai partidelor istorice. Dar nu numai. Ci și cu cine „voia” mușchii lor. Sovieticii controlau guvernul, Securitatea, iar Securitatea controla poporul. La sânge. După plecarea rușilor, în 1957, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a mai îndulcit-o, mai ales în ultimii ani ai vieții. Apoi, a venit Nicolae Ceaușescu. A lansat teza revalorificării moștenirii culturale și mulți clasici, mulți scriitori și artiști au fost scoși la lumină. Pentru ca poporul să-i cunoască și să se bucure de scrierile lor. Ceaușescu începuse bine „domnia” lui. A deschis libera inițiativă, au apărut mandatarii. Cei din ceapeuri câștigau bine. La bunicii mei, care după pensionare lucrau la colectiv, gemea podul casei de grâu și de porumb. A mai fost și anul 1968, când România a refuzat să participe la înăbușirea „Primăverii de la Praga”. Mai mult, Ceaușescu a luat atitudine, într-un miting memorabil. A câștigat simpatia poporului, dar mai ales a Occidentului. Au urmat ani buni de trai, practic trăiam o „societate de consum” în plin așa-zisul socialism. Ungurii, sârbii, alții veneau la noi să cumpere alimente, confecții, de toate cele. Erau de calitate și ieftine. Dar nu a ținut mult deschiderea spre bine. Mai întâi, a fost vizita din 1973 în Coreea de Nord. De acolo a venit cu noi măsuri ideologice. A reinstaurat suprimarea libertății de opinie. Tot atunci, după model coreean, s-a dezlănțuit cultul personalității. Au mai trecut 4-5 ani buni, din punctul de vedere al nivelului de trai și a început coșmarul. Ceaușescu se enervase pe FMI și pe Banca Mondială și a decis, cu de la sine putere, să achite toate datoriile. Le-a achitat în martie 1989. Dar viața devenise un coșmar. Nu se mai găseau alimente, s-au reintrodus cartelele pentru pâine, ca în anii 50’. Oamenii suferea de frig în apartamente, se lua curentul, nu aveai apă caldă decât cu țârâita. Și Securitatea redevenise foarte activă, necruțătoare cu orice abatere. Despre libertatea de a circula liber nu mai vorbesc.
Totuși, erau și lucruri bune pe atunci. Toți aveau locuri de muncă. Terminai profesionala sau facultatea, aveai loc de muncă asigurat, prin repartiție. Tinerii primeau cu ușurință o garsonieră, iar dacă erau căsătoriți și mai aveau un copil, doi, primeau apartamente cu 2-3 camere. „Cutii de beton”, dar era un acoperiș. Pensionarii nu aveau grija zilei de mâine. Mai mult își ajutau copiii și nepoții să-și cumpere mașină sau alte lucruri necesare. Sănătatea, învățământul erau gratuite. Și manualele elevilor, la fel. E drept, în ultimii ani și aici a avut efecte nebunia de a scăpa de datoriile la FMI.
În fine, a venit Revoluția (și revoluție a fost, pentru că revoluția presupune schimbare de structuri) și am scăpat de Ceaușescu, de „comunism”, că numai comunism nu a fost. Și ce avem după 30 de ani? Pensionarii se târăsc, mor de foame, nu pot să-și achite întreținerea. Tineri ori vârstnici își pierd casele pe bandă rulantă. S-a umplut țara de șomeri. La tineri nu se mai gândește nimeni, nu mai primesc garsonieră, apartament. Nimănui nu le pasă de ei. Stau, soț, soție, copii, cu părinții în apartamentele de atunci. Nu mai avem industrie, dar nici agricultură. Peste 70% din alimente vin de „afară”. Circa 250 000 de copii se culcă flămânzi. Alții, aproape un milion, trăiesc la limita sărăciei. Geme țara de analfabeți. Etc. În schimb, a apărut o clasă nouă. A escrocilor, a șmecherilor, a hoților care s-au îmbogățit în dauna majorității. Și în disprețul majorității. Milioane de români, medici, oameni cu studii superioare sau fără, își caută o viață mai bună în lumea largă. Iar am descoperit frica de a vorbi liber, telefoanele, spațiile ambientale ne sunt supravegheate. Cum ar veni, am sărit din lac în puț.
Speranța țării acesteia sunteți doar voi, tinerii de azi. Cum se zice, mingea e la voi. O sarcină dificilă. Îi veți face față? Veți putea să vă ridicați la înălțimea unor generații care au săltat România (vezi, Școala Ardeleană, Pașoptiștii, generația celor care au făcut Unirea, vezi România interbelică)? Răspunsul vă aparține!

Tristan MIHUȚA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here