”Criza provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe din sistemului de sănătate al României. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară si politizarea excesivă a sistemului de sanatate romanesc.” a spus deputatul PISTRU (foto sus).
Pactul Național pentru Sănătate va reprezenta o foaia de parcurs pe care decidenţii guvernamentali, indiferent de culoarea politică, se vor angaja să o respecte cu stricteţe, astfel încât sistemul sanitar din țara noastră să reuşească să ofere servicii de calitate cetățenilor, dar mai ales, să poată face față unor crize similare sau mai grave decât cea pe care o avem de înfruntat acum.
PMP crede că măsurile propuse trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialiști de renume în domeniul sănătății, cu asociații patronale și sindicale, cu universități, ONG-uri și companii care acționează în domeniul sănătății.
„Pentru a reuși este nevoie de voință politică, de respect și asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătății cetățenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, a mai spus deputatul PMP , Eusebiu PISTRU.
România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, considerat drept o prioritate în obiectivele stabilite de Comisia Europeană, pentru realizarea punctelor prevăzute în propunerea de Pact Naţional pentru Sănătate. În aceste condiții, pentru prima dată avem șansa să ne împrumutăm pentru a finanța investiții în sănătate cum ar fi :
construirea și modernizarea spitalelor, operaționalizarea Institutului Cantacuzino si multe altele si nu pentru consum.
PMP propune astfel 10 măsuri care ar garanta îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România: o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante, sustenabilitate.
Acest pact va avea în vedere:
1).Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, 1.029 EUR pe cap de locuitor.
Media UE fiind de 2.884 EUR.pe cap de locuitor,cât și ca procent din PIB 5% față de 9,8% în UE.
2).Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea și funcționarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialiști în Sănătate pe care îi are România .
3).Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027.
4).Investiţii substanțiale în modernizarea spitalelor;
5).Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialități medicale;
6).Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;
7).Instruirea și perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor științifice realizate în domeniu;
8).Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;
9).Finanțarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;
10).Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.
COMUNICAT DE PRESĂ ; 08.04.2020
