Da, Marin Preda avea mare dreptate. Viața ne e dată, dar vorba românului, „Dumnezeu îți dă, însă nu-ți bagă în traistă”. Trebuie să iei de la viață, să smulgi, să răpești. Nu în sensul banditesc de azi, ci luptând, muncind pe brânci.„Furându-i”! – în sensul cel mai nobil, cel mai onorabil. Îmi amintesc de o zi. Eram la fazaneria de la Adea. Pe atunci, mai aveam și fazanerie. Ha, multe am avut! Beam un șpriț – întotdeauna o treime vin, două treimi apă – și-i mărturiseam cuiva: dacă mâine voi muri, nu-mi pare rău. Ce prost am fost! Aveam doar 45 de ani. Da, trăisem multe bucurii, profesionale, dar și sufletești. Am muncit și am avut mulțumiri; am și iubit și am simțit că am cel mai temeinic argument metafizic pentru a spune, da, munca și iubirea sunt esența. Ele dau sens condiției umane.
Așa erau și redacțiile unde am fost „șef”, după chipul și asemănarea mea. Lucram în draci, dar nu uitam de noi. Mai trăgeam câte un chef – vezi că și la americani, la occidentali se mai fac, de Crăciun, de … -, iar acolo, la o distracție, simțeam că suntem o echipă. Nu poți face echipă, doar cu încrâncenare, cu uzură nervoasă. Mulți nu înțeleg asta, iar colectivele sunt, mai nou, o grupare de nemulțumiți, de plictisiți, de oameni care ar vrea și care caută altceva. Ceva mai bun, mai omenesc.
Așadar, credeam, la 45 de ani, că am trăit tot ce se putea trăi. Nimic mai naiv! De aceea ziceam „Ce prost am fost”! Viața e frumoasă, dacă știi să o „desenezi”, dacă muncești și iubești, dacă nu devii legumă, fie ea și una meditativă, dacă îți iei prada. Dacă o smulgi, că nu ți se va da, nu va veni nimeni să-ți zică „Ia, că ești simpatic”! Viața, bucuriile, fericirea, acest sentiment atât de greu, dacă nu imposibil, de definit, se cuceresc. De aceea mi-am adus aminte de Marin Preda și de sintagma „Viața, ca o pradă”. Nu e cel mai bun roman al său, dar titlul face cât un roman bun. Este un motto pentru viața fiecăruia dintre oamenii cu puțină, cât de puțină minte. Și Iisus proclama IUBIREA, ca sens unic al vieții, nu? Și atunci, de ce să n-o căutăm, de ce să nu luptăm pentru iubire toată viața?
Tristan MIHUŢA
