Filarmonica Arad, între buna-credinţă şi bunul plac al autorităţilor

Pandemia de coronavirus, starea de urgenţă care i-a urmat şi toate restricţiile la care am fost cu toţii supuşi au generat foarte multe schimbări în obișnuinţele noastre economice, sociale şi psihologice. Este clar că ne aflăm în mijlocul unei crize economice care a urmat celei sanitare şi, mai mult decât oricând, în aceste vremuri, ar trebui să vorbim despre solidaritate, despre corectitudine, despre măsuri coerente şi despre predictibilitate, atât cât a mai rămas din ea, într-un moment în care vieţile noastre s-au schimbat radical într-o seară rece de martie.

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că, de cele mai multe ori, nu efectele crizei în sine sunt dăunătoare şi produc cele mai multe suferinţe, îngrijorătoare sunt acțiunile celor care încearcă prin diferite metode să profite de aceste situaţii, dar când profitorii unei situaţii de criză sunt tocmai cei care ar trebui să asigure cetăţenilor siguranţa zilei de mâine şi de la care orice om de bună-credinţă, plătitor de taxe şi impozite aşteaptă rezolvarea unor probleme, nu ar trebui să mai existe circumstanţe atenuate pentru asemenea comportament.

Dacă în cazul spitalelor incompetenţa managerilor a fost subiect de breaking news pe parcursul mai multor săptămâni, iar în urma presiunii mass-mediei s-au schimbat mai multe echipe de conducere, în cazul altor instituții publice, autoritățile au rămas tăcute, păstrând în funcții oamenii numiţi pe criterii politice a căror singură menire a fost realizarea unui profit de pe urma degringoladei din aceste instituţii, pe fondul lipsei de transparenţă şi a unor controale obiective.

Este şi cazul conducerii Filarmonicii din Arad care, în loc să aibă ca scop asigurarea unor măsuri de protejare pentru angajaţii instituţiei, a adoptat o serie de măsuri care au prejudiciat într-un mod mişelesc veniturile acestora.

Încă de la începutul pandemiei deciziile luate în Consiliul de Administrație erau foarte diferite de cele ale altor instituții similare din țară. Spre exemplu, în data de 01.04.2020, conform procesului-verbal nr. 364/01.04.2020, s-a decis trimiterea personalului artistic în șomaj tehnic, urmând să primeasca 75% din salariul de încadrare, conform prevederilor legale.

După două săptămâni a fost din nou convocată o ședință a Consiliului de Administrație pentru a prelungi cu încă o lună suspendarea contractelor de muncă în aceleași condiții.

La începutul lunii următoare salariații au avut surpriza să descopere că sumele încasate au fost mult diminuate, fiind remunerați cu doar 75% din salariul mediu brut pe economie.

Hotărârea Consiliului Administrativ al Filarmonicii Arad a fost pusă în aplicare de către directorul general – managerul instituției, care, în data de 02.04.2020 și respectiv 15.04.2020 a emis decizii de suspendare a contractului individual de muncă pentru fiecare salariat din cadrul compartimentelor Orchestră Simfonică, Formație Corală şi Coordonare Artistică, fără nicio excepție.

Prin deciziile adoptate de către Consiliul de Administrație al Filarmonicii Arad, conform proceselor verbale nr. 364 din 01.04.2020 și nr. 462 din 15.15.2020, s-a hotărât suspendarea activității compartimentelor, contrar dispoziţiilor legale, dat fiind că  art. 129 al (2) lit. „a” și „d” din Codul Administrativ, prevede următoarele:

 Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

 a) atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local

Deci, conform art. 129 al (2) lit. „a” si „d” din Codul Administrativ rezultă faptul că doar Consiliul Local al Municipiului Arad, în calitatea sa de ordonator principal de credite, exercită în mod exclusiv competența organizării și funcționării Filarmonicii Arad, aceasta fiind singura structură administrativă în drept să hotărască asupra suspendării parțiale sau totale a activității acestei instituții, inclusiv în situațiile de urgență decretate prin lege.

Până la acest moment, Consiliul Local al Municipiului Arad nu a dispus prin hotărâre suspendarea activității sau reorganizarea secțiilor de specialitate artistică din cadrul Filarmonicii Arad.

 La sfârșitul lunii mai trebuia emisă o nouă decizie care să clarifice situaţia angajaţilor Filarmonicii Arad, motiv pentru care în data de 28.05.2020 a fost convocat Consiliul de Administrație care a hotărât că în perioada 01.06.2020 – 15.06.2020 angajații vor rămâne în continuare în șomaj tehnic.

A doua zi, 29.05.2020, la ora 12.30 a fost convocat, pentru ora 13, un nou „Consiliu de Administrație de urgență” care a schimbat decizia luată cu o zi înainte cu  o nouă decizie, și anume, de acordare a unei perioade de concediu.

Nu știm dacă aceste decizii aparțin managerului instituției sau au fost doar niște ordine venite de la conducerea Primăriei Arad, unde primar nu este nimeni altul decât finul genralului Florian Coldea, fostul șef al SRI România.

După cum se știe, banii pentru salariile angajaților Filarmonicii Arad au fost bugetați de către Consiliul Local, deci este normal ca acești bani să se regăsească în conturile Filarmonicii, însă profitorii crizei şi-au făcut intrarea în scenă, gândindu-se cum să facă nişte artificii financiare și să mai rămână cu niște bani în plus în bugetul local, trimiţând angajații din filarmonică în șomaj tehnic. În aceste condiții, banii pentru salarii au fost luați de la AJOFM Arad, iar  angajații au fost plătiți cu doar 75% din salariul mediu brut la nivel național.

În urma unei solicitări, Ministerul Muncii a răspuns că intenția de reglementare a OUG 30/2020 a fost tocmai asigurarea sustenabilității plății unei părți a veniturilor salariale în cazul angajatorilor care nu au capacitate financiară de a suporta plata salariilor propriilor angajați.

Așadar, acordarea indemnizației se va face numai către angajatorii care au dificultăți reale în asigurarea plății salariilor. În cazul instituțiilor publice această ipoteză nu poate fi susținută întrucât acestea au prevăzute în buget sumele necesare funcționării și asigurării plății cheltuielilor salariale.

Toate acestea ne determină să fim pe deplin de acord cu afirmaţiile lui Cicero, “mai multe legi, mai puţină dreptate”, căci atunci când profitorii unei crize au o portiţă de scăpare nu vor ezita să o folosească, aplicând normele care le sunt favorabile, în detrimentul cetăţeanului.

Ciprian DEMETER