Pe Teodor Ţigan l-am cunoscut când am realizat una dintre investigaţiile despre tăierile din pădurile judeţului Arad şi despre exploatările forestiere. Ancheta a scos atunci la iveală un pericol real pentru mediu şi pentru populaţie: din cauza balastierelor şi a exploatărilor haotice şi necontrolate, sub paravanul amenajărilor de pescării, multe dintre pădurile judeţului încep să se usuce (Frumuşeni etc.), dar şi mai grav, în 30 de ani, Aradul rămâne fără apă freatică.
La câteva zile după numirea în funcţia de director general al Romsilva, am vrut să aflu cum va gestiona pădurile României, mai ales în plin scandal al dezvăluirilor despre tăieri şi exploatări ilegale a materialului lemnos.
-Presa a vehiculat informaţia că numirea în funcţia de director general Romsilva ar fi fost împotriva influenţei şi voinţei unor politicieni. Cu alte cuvinte, ar fi o numire controversată. Sau, nu? E cu felicitări numirea?
-Nu e deloc cu felicitări! Fiindcă m-am înhămat la o muncă foarte, foarte grea.
-Nici momentul nu prea e prielnic, având în vedere desele acuzaţii despre exploatările ilegale din pădurile României.
-E un moment greu fiindcă piaţa lemnul este căzută. Din cauza conflictului economic americano-chinez. Foarte mult lemn românesc ajungea pe piaţa chineză. Şi semifabricate. Nu am răspuns la prima întrebare.S-a încercat un blocaj politic împotriva mea, dar nu s-a reuşit.
-Care era miza blocajului politic?
-Probabil nu le plăcea numele Ţigan.
-Sunt atâtea ONG-uri care trag semnale de alarmă referitoare la exploatările forestiere din România, la tăieri ilegale, la furturi de material lemnos, în detrimentul pădurilor româneşti. Există o soluţie la toate aceste abuzuri?
-Vreau să precizez ceva ce e recunoscut de multă lume în domeniu, dar nimeni nu vrea să spună: 90% din aceste organizaţii sunt anti-româneşti!
-Adică?
-Adică sunt plătite cu bani din afară pentru a pune frâne dezvoltării economiei româneşti! De ce să exploatăm pădurile României? De ce să nu lăsăm lemnul să putrezească în păduri? România are păduri foarte bune din punct de vedere calitativ, duse la un ciclu de producţie la 120-140 de ani, cu lemn excepţional, ceea ce face o concurenţă enormă.
-Cui facem concurenţă?
-Austriei, Germaniei, Franţei…
-Păi, nu e mai rentabil, pentru Austria de pildă, să exploateze lemnul de la noi şi să îşi păstreze pădurile?
-Nu! Fiindcă ei au milioane de metri cubi de lemn provenit din doborâturi, furtuni etc. Şi nu au ce face cu asemenea cantităţi. Şi atunci plătesc organizaţii care să îi facă României anti-reclamă , cum că lemnul ar proveni exclusiv din tăieri ilegale. În România se taie conform amenajamentelor silvice. Datorită acestei exploatări avem păduri valoroase. Atât din punctul de vedere al calităţii lemnului, dar şi a biodiversităţii. Apoi, pe lângă că ne trimit lemn de calitate proastă, fiind provenit din doborâturi, mai importăm şi boli şi dăunători ai lemnului.
-Cu ce lemn importăm boli?
-Cu răşinoase!
-Cum, noi importăm lemn din ţările astea?
-Da! Iar noi importăm şi la un preţ foarte scăzut şi plin de boli şi dăunători.
-Şi atunci de unde scandalul tăierilor ilegale? Sunt filmări cu păduri defrişate, cu dealuri rase…
-Da, vă mai spun ceva. Multe filmări şi fotografii nu sunt din România. În Harghita şi Covasna, de exemplu, au fost filmate cioate din tăieri de acum 20 de ani, ori din doborâturi în urma furtunilor. Nu sunt cioate proaspete.
-Ce suprafaţă împădurită are România?
-La 1 ianuarie 1990, fondul forestier era de 6 milioane şi 400 de mii de hectare, iar acuma suprafaţa împădurită s-a mărit cu vreo 200 de mii de hectare. Iar pădurile de stat sunt 48% din fondul forestier naţional. Restul sunt păduri private.
-Câţi ani i-ar trebui unei păduri pentru a deveni profitabilă?
-Sunt mai multe categorii. La salcâm şi plop tăierile trebuiesc făcute la 20-30 de ani. Dar, astea sunt puţine. La răşinoase şi foioase prima exploatare se poate face după a două răritură, adică după 40 de ani. Profitul mare îl scoţi după 100 de ani.
-Presiunile politice au rămas la Arad, sau v-au aşteptat şi la Bucureşti?
-Bine ar fi dacă am fi lăsaţi să ne facem treaba de profesionişti!
-Cine nu vă lasă? Politicienii?
-…alţii care n-ar avea ce căuta în acest domeniu!
-Dar ce interese sunt?
-Ăăăă…interese de a promova persoane care de multe ori nu prea fac cinste… Ar fi bine să lase oamenii bine pregătiţi să lucreze. Dacă „politicul” s-ar opri la ministrul secretar de stat ar fi excelent!
-Mai există o acuză în mediul public îndreptată împotriva gestionarilor pădurilor de stat, cum că nu se fac suficiente replantări de păduri, iar pe de altă parte sunt multe campanii de replantări organizate la iniţiative private pentru salvarea pădurilor. Cum stă Romsilva la capitolul replantări?
-Nu am acum cifre la dispoziţie, dar există Codul Silvic prin care după ce ai tăiat o pădure „la ras” ai termen de maxim doi ani la dispoziţie pentru o replantare. E lege! Iar Codul Silvic se aplică la toate tipurile de păduri, indiferent de tipul de proprietate! Iar la Romsilva nu au trecut niciodată cei doi ani. Dacă s-a tăiat în toamnă, în primăvara următoare s-au făcut replantări.
-Cea de a treia acuză face referire la faptul că inundaţiile din ultimii ani, alunecările de teren şi alte calamităţi naturale sunt cauzate de exploatările din păduri.
-Într-adevăr, unul dintre rolurile pe care le are pădurea este şi acela de a opri aluviunile pe versanţi. Dar, sunt şi averse în ultima perioadă, cu cantităţi mari de apă, cărora nu i se poate împotrivi nici o pădure. Eu deja am luat legătura cu preşedintele Asociaţiei proprietarilor de păduri private cu care sper să colaborez pentru a propune un cadru legislativ mai permisiv.
-E adevărat că avem cele mai multe păduri virgine?
-La nivel european, da! Tocmai datorită acelor amenajamente silvice pe care suntem obligaţi să le facem. La fiecare 10 ani este inventariată fiecare suprafaţă de pădure. Astfel ştim în ce stadiu de dezvoltare este fiecare pădure, dar şi ce se va întâmpla cu ea în următorii 10 ani. Dacă nu facem aceste amenajamente suntem amendaţi de Garda forestieră. Am spus la început că avem păduri de o calitate excepţională. De-asta e mai profitabil să investeşti în campanii de denigrare a României.
-Aţi spus că aţi vrea să fiţi lăsaţi să lucraţi. Ce anume?
-Hmm! Aş vrea să le lăsăm urmaşilor pădurile cel puţin la nivelul calitativ la care le-am primit noi de la înaintaşi. Deocamdată avem una dintre cele mai bune gospodăriri forestiere din Europa. Însă, Regia merge extrem de prost la acest moment.
-Sunt informaţii că situaţia este atât de proastă încât nu ajung banii de salarii.
-Aşa-i! Numai un nebun ar fi preluat funcţia! Cu ghilimele de rigoare! Piaţa e căzută, nu sunt bani de salarii, am nevoie de un personal competent…
-De unde luaţi personalul?
-Păi, asta ziceam înainte, că aş vrea să fim lăsaţi să lucrăm. Sunt destui printre noi, foarte competenţi. Într-o situaţie de criză nu mi se pare firesc să existe o fluctuaţie mare de personal.
-Dar dacă vine un politician şi cere să-i fie angajată fiica, amanta, nevasta?
-Eu m-am dus în această funcţie de bună credinţă şi să respect legile. Nu o să mă abat de la lege nici cu o virgulă.
-Şi dacă vin şi ameninţări?
-Poate să mă ameninţe! Am şi primit deja ameninţări!
-Deja?
-Da, dar rezit la presiuni, ca şi oala cu presiune. Vreau să pun Regia pe picioare…
-Chiar aşa rea e situaţia Regiei?
-Foarte rea, din punct de vedere economic! Din 41 de direcţii silvice, pe profit sunt 7, dintre care trei au un profit cât să nu fie pe minus. Încercăm să redresăm situaţia, să plătim salariile, ba chiar să şi obţinem un profit până la sfârşitul anului.
Ovidiu BALINT