Impostura, o epidemie mult mai gravă decat COVID -19!

A dispărut din peisaj pseudo-facultatea (o instituție de învățământ „fantomă”) unde au pseudo-studiat vicepremierul (format la „scoala Grivco”), Copos, semidoctul parlamentar, Brăiloiu şi unde și-a pseudo-completat educația, șeful ANAF, Blejnar. Din păcate, acest gen de „specialiști” (cu excepția lui Blejnar, care, să fim obiectivi, a absolvit Facultatea de Științe Economice din Timișoara, profesând, totuși, ca economist, înainte de a-și „completa” studiile), etaloane ale incompetenței – care sunt cu miile în Parlament, Guvern și administrația publică -, inițiază, dezbat și modifică legile în Românie, iau decizii și hotărăsc administrarea țării. Și tot acest gen de „specialiști” sufocă azi administrația publică, prin prezența lor, ocupând posturile publice prin corupție (trafic de influența, nepotism, mită), blocând, definitiv, resetarea administrației publice din România și integrarea României în lumea civilizata, adică în Schengen. Iar dacă în țară, mituesc media să ascundă realitatea, acest gen de pseudo-educați, analfabeți, semianalfabeți sau (cei mai mulți) analfabeți funcționali, după ce-au obținut fraudulos pozițiile, oripilează, prin lipsa lor de educație și IQ-ul scăzut, toate instituțiile europene unde își desfășoară activitatea, arătându-și adevărata valoare, necosmetizata de mercenarii de presă. Lipsiți de rușine, de bun simț, cultivând tupeul dincolo de absurd, acest gen de indivizi sunt o specie ocolită la dotarea cu simțul ridicolului, așa că nu înțeleg ridicolul la care se autoexpun sau expun funcția publică și țara, din contra, pentru ei, penibilul – domeniul în care, într-adevăr, excelează -, e ceva imperceptibil, perceput ca umor, nu ca ceva anormal. Sunt convinși că, la adăpostul unei diplome obținută fraudulos, au aceleași drepturi ca și cel care a muncit și acumulat cunoștințe.

De asemenea, sunt convinși că pot să-i substituie oricând pe cei ce și-au definitivat educația. În concluzie, excelând în tupeu, parveniților și oportuniștilor de acest gen, nu li se pare că ar fi imoral să se substituie valorilor și nici impostura nu li se pare să fie un sacrilegiu moral, ci o consecință firească, pozitivă, a modului cum funcționează societatea, ce generează mândrie, nu rușine. Adică, ei sunt produsul corect, nu cel emanat educație. Pentru ei, a alege între conștiință – adică a obține, pe merit, ceea ce poți în viața și a profita, fără scrupule, de orice oportunitate, înseamnă diferența dintre prostie și inteligență. Adică, dacă ai ocazia să profiți (încălcând orice regulă morală) și n-o faci, ești prost. Deci, cel ce are conștiință, e prostul și are un handicap, pentru că-i lipsește tupeul și viclenia, atribute esențiale în supraviețuire.

Așa gândesc și acționează acest gen de indivizi pentru care impostura e un mod de viață. Nu numai că nu respectă, ci chiar contestă valoarea și fac orice s-o discrediteze sau s-o elimine, pentru a-și justifica locul și prezența unde n-ar trebui să fie. De vină însă, pentru halul în care s-a ajuns, moral, adică să avem un Parlament, un Guvern, o administrație și un sistem de educație, pline de impostori, nu sunt ei. Ei sunt produsul unei societăți bolnave, avariată genetic de fanarihoția turco-valaha, care a creat acest prototip de individ oportunist, dispus la compromis. De vină este societatea care a acceptat și tolerat impostura în locul valorii reale. Efectul? Totul s-a „manelizat” în România. Acesta este adevărul pe care nu vrem să-l acceptam și din cauza căruia ne urechează cei din Schengen. Atât de mult s-au coborât jaloanele profesionale și morale, în orice domeniu, încât pot fi trecute de orice posesor de diplomă universitară, indiferent de condițiile în care ar fi fost obținută. Ca urmare, avem mii de imbecili, cu o educație precară, semianalfabeți sau analfabeți funcțional, pe post de specialiști în instituțiile publice, care nu numai că fac praf imaginea administrației publice, ci sunt și o povoara  bugetară greu de suportat pentru contribuabili, care vor genera falimentul administrației. Nesimțiți, needucați și incompetenți, compensează totul prin tupeu, aroganță, grobianism și meschinărie, în fața contribuabilului care-l plătește, adică îl întreține.

La cum evoluează societatea și procentul la care se află acest gen de specimene, eu nu cred că voi mai avea privilegiul să asist la resetarea sistemului și la reinstaurarea normalității în administrația publică din România. S-a dus Dracului până și speranța care, se pare, a agonizat treizeci de ani, până a murit! Pentru că și dacă s-ar face o reformă radicală în sistemul de învățământ (sistemul care poartă cea mai mare vină a faptului ca am ajuns o societate sufocată de pseudo-educați și imorali, care generează sărăcie și corupție) și ar dispărea așa zisele universități – genul celor în care și-au făcut așa zisele studii, majoritatea oportunistilor politici -, tot ne-ar trebui încă o generație, ca să scăpăm de efecte. Nu că nu s-ar putea – dacă s-ar introduce standarde de performanță reale, pe care să nu le poată trece semidocții și analfabeții funcționali, adică beizadelele needucate -, ci pentru că, din păcate, nu mai are nici cine concepe aceste standarde sau criterii de performanță. Din cauza corupției, lipsei de morală și standardelor scăzute, până și corpul didactic, ce reprezenta un punct de raportare, e „varză”.

O soluție ar fi să importăm echipe de profesioniști, străini, din țările dezvoltate și democrate, care să facă selecția. Dar cine să ia o astfel de decizie? Cei care ar fi primii pe lista de epurare? Sau cei care și-au instalat beizadelele, nepoții, soțiile, amantele, verii, etc., în funcțiile publice? Adică oportuniștii, profitorii imorali, să emită decizii morale? Este exclus! Eu n-am mai văzut și n-am mai asistat la ocuparea vreunei funcții publice, cinstit, prin concurs corect, fără trafic de influența, mită sau nepotism, de vreo cinsprezece ani. Chiar așa orb oi fi? Să nu mai percep realitatea? Se poate, dar mă tem că, unele excepții (ce-mi vor fi prezentate ca argumente contrare) nu reprezintă nimic. Din contra, fiind rare, sunt dovada irefutabilă că sistemul e gripat, imposibil de resetat și reparat! Va trebui, la fel ca și cu coronavirusul, să ne antrenăm să conviețuim cu impostura, pe post de valoare, ca o fatalitate. Nu pentru că e normal și moral, ci pentru că cei care au profitat și s-au hrănit cu fructul imposturii, sunt mulți. Mult prea mulți ca să poată fi eliminați!

Dumnezeule, unde am ajuns! Să fim obligați și să n-avem alternativă, în fața imposturii!?