A.N.P.C. a stabilit, pe bază de „ochiometrie” (ca în epoca medievală), că majoritatea măștilor purtate de populație nu sunt „conforme” și degeaba le purtăm! Atunci, de ce le mai purtăm? Dacă nu sunt „conforme” și generează transmiterea virusului SARS COV2, de ce nu le confiscă și nu le distrug, cei de la A.N.PC.? Cum adică doar le opresc de la comercializare (temporar sau definitiv) când am înțeles că majoritatea nu sunt bune? Apropo! Dacă majoritatea nu sunt bune, ne spune, A.N.P.C., care sunt cele bune? Cum le putem recunoaște? Ce trebuie să aibă inscripționate pe ele și cum putem deosebi măștile „neconforme” de cele „conforme”? Nu vedeți că, în privința măștilor, totul e o cacealma și că nici măcar cei de la A.N.P.C. habar nu au cum se deosebește o mască „conformă” de una „neconformă”? Păi, dacă erau așa de siguri, de ce nu au procedat la confiscarea și distrugerea lor? Că legea nu numai că le permite, ci chiar îi obligă! De ce să purtăm, în continuare, măști care nu ne protejează de SARS COV2? Doar așa, pentru ca unii să facă averi uriașe, speculând naivitatea noastră, neghiobia, indolența, mafiotismul și lipsa de profesionalism din A.N.P.C.?

Am ascultat cu atenție ce spunea individul de la A.N.P.C., vis-a-vis de măștile verificate și n-am înțeles nimic, constatând că nici acesta nu avea habar cum să deosebească măștile „conforme” de cele ”neconforme”. Pentru că nu avea argumente logice și se bâlbâia când trebuia să decidă. Și cum își dădea, el, specialistul, seama, care țesătură este „conformă” și care nu, eu n-am înțeles! Doar uitându-se la ele și verificând ambalajul? Parcă am fi în filmele cu proști, când avem de-a face cu paranormali, ce pun diagnoze fără instrumente adecvate. Fără aparate de măsură, fără teste de laborator, fără criterii clare și bine stabilite, vine un pseudo-specialist de la A.N.P.C. și, pe baza ambalajului și a analizei „ochiometrice” a țesăturii, verdictul este dat. Deci, din câte am înțeles de la specialistul A.N.P.C., pe ambalaj trebuie să scrie „conform CE”. Și, e suficient? De parcă chinezilor le e greu să scrie așa ceva pe ambalaj! Și asta contează? Ambalajul, nu produsul? Pentru acest gen de decizii tălâmbe, plătim o armată de funcționari la A.N.P.C.? Să ne spună, fără nici un argument științific, fără vreo verificare tehnică și fără teste de laborator, că măștile nu sunt bune și de aceea ne-am infectat cu COVID 19, pentru că nu poartă mențiunea „conform normelor CE”, dar, deși nu sunt „conforme”, n-au curajul să le confiște și să le distrugă? De ce nu le confiscă, dacă au dreptate? Răspunsul e simplu: A.N.P.C. n-a făcut nici un test și și-a limitat argumentele doar la ceea ce este inscripționat pe ambalaj, adică la aspectul formal. Pentru că, dacă face teste, în cazul în care ies bune, se dovedește că nu sunt specialiști și bat câmpii, iar în caz contrar, riscă să intre în coliziune cu Ministerul Sănătății, care a aprobat achizițiile, adică cu Guvernul. Așa că, ca să nu se spună că nu fac nimic pentru protecția consumatorului (de fapt cam acesta este adevărul) au găsit o șmecherie prin care împacă „și capra și varza” și se pun la adăpost în cazul unui „cutremur” de genul inutilității purtatului unor măști „neconforme”. Asta ca să nu se autodetoneze și să nu deconteze lipsa de reacție adecvată. Adică, le-au permis celor ce dețin stocuri de măști „neconforme”, să intre în legalitate. Cum? Să obțină o etichetă (un certificat), emisă de un organism acreditat, pe care să scrie „conform normelor UE”? Atunci devin „conforme”!? Păi, sunt sau nu, „conforme”, domnilor de la A.N.P.C.? Dacă nu sunt „conforme”, de ce nu le-ați confiscat, iar dacă doar n-au etichete „conforme”, de ce nu spuneți asta? De ce-o scăldați așa, șmecherește, driblând subiectul? Chiar așa de imbecili ne credeți, cei de la A.N.P.C.?

Alo, domnilor de la Guvern! Ale căror interese deservește, totuși, acest A.N.P.C.? Ale consumatorului (păcălitului), sau ale unui grup de crimă organizată, care vrea să obțină monopolul pe piața măștilor? Că, la ce otrăvuri se vând în comerț sub formă de alimente, la ce băuturi se vând (improprii consumului uman), la ce carburanți achiziționăm de la pompe (adevărate coktailuri de derivate din țiței,aditivate), la calitatea serviciilor care ni se oferă, nu se simte că există A.N.P.C. în România. Nu-i adevărat? Serios? Îmi face dovada A.N.P.C. că a făcut, în ultimii zece ani, vre-o analiză de calitate la combustibilii comercializați de „Lukoil”, „Rompetrol”, „Euroil” și alți distribuitori, ale căror prețuri de vânzare nu se justifică, dacă luăm în calcul prețul de achiziție, accizele și TVA? Dar la așa zisa apă minerală, „Izvorul Minunilor”, băuturile alcoolice, alcoolul sanitar (care nu are 70% volum alcool), comercializate de frații Micula (care au pus sechestru pe bugetul de stat, după ce au păcălit consumatorul), când a făcut A.N.P.C. ultimele analize? Dar la restul apelor comercializate, așa zise „de izvor” sau „plată”, care au invadat supermarket-urile, la mezelurile, legumele și fructele, ori conservele și semipreparate alimentare, pline de vopsele și substanțe chimice, în cantități peste limitele admise, când a făcut A.N.P.C. ultimele analize? Dar la piesele de schimb auto, comercializate fără nici un fel de garanție, când au făcut ultimele verificări? Dar la dezinfectanții anti-COVID 19, de pe piață, au făcut vreo analiză, să știm dacă sunt sau nu, eficienți împotriva COVID 19? Dar la așa zisele „suplimente naturiste”, piață de miliarde de euro, când a făcut A.N.P.C. verificări, pentru a se ști dacă ceea ce se vinde e ceea ce se află sub ambalaj? Dar la furnizarea de gaz, unde puterea calorică e o cacealma prin care consumatorul este obligat să plătească aer comprimat, când a făcut A.N.P.C. vreo verificare? E comod să stai în birou și, din când în când, să ieși în public și să arunci câte o „petardă” precum cea cu măștile, nu? Ține la „prostime”, acest gen de manipulare!

E viață frumoasă, ca și comisar la A.N.P.C., când nimeni nu-ți evaluează activitatea, în raport de ceea ce se petrece cu adevărat pe piața de consum, nu-i așa? Dar dacă, așa cum ar fi firesc, ți s-ar evalua activitatea proporțional cu incidența cancerului și altor boli, generate, direct, de nerespectarea calității produselor și serviciilor furnizate pe piața sau de nivelul real al înșelăciunii din comerțul (mai ales cel on-line) românesc? Unde s-ar încadra A.N.P.C.? Nu mai degrabă la favorizare celor ce practică înșelăciunea, decât la protecția consumatorilor? Întreb, nu sugerez. În calitate de contribuabil care le plătește salariile.

Pavel ROMAN