Piața liberă? O iluzie în România!

În istoria omenirii, două forme de organizare a societății au fost și sunt sunt catastrofale pentru cetățeni, stat și economie: comunismul și monopolismul. Ambele funcționează prin eliminarea factorului vital al dezvoltării și echilibrului: concurența. Ambele au același scop: îngrădirea libertății cetățeanului, adică transformarea cetățeanului liber, într-un cetățean captiv, dependent de stat sau monopol, fără alternative și lipsit de liber arbitru. În România, pentru că am fost conduși și administrați de o cohortă imorală de politicieni – care, pe lângă imoralitate, au fost tributari și la capitolul educație, respectiv inteligență -, după comunism, pentru că era un teren virgin, în loc să se instaleze capitalismul, cu componenta lui de bază, concurența, s-a instalat monopolismul. Nu pentru că așa este firesc și eficient, ci pentru că am avut și avem un stat corupt profund și neprofesionist. Așa au apărut, urmare a exploatării corupției, monopolurile pe prelucrarea și distribuirea țițeiului și carburanților (unde „OMV” face legea, iar ceilalți, precum „Lukoil” sau „Rompetrol” se supun regulilor impuse de „OMV”, prețurile fiind dovada că avem de-a face cu un cartel), monopolul pe energie electrică (cartelurile formate din firmele care au acaparat distribuția de energie electrică), monopolul pe gaz (carteluri formate din firmele care distribuie gazul), monopolul pe telefonie, monopolul pe televiziunea prin cablu, monopolul pe comerțul cu alimente (carteluri formate din marile rețele de hipermarketuri), etc. Avem doar iluzia dreptului de a alege furnizorul de energie sau gaze. Prețurile practicate sunt aproape identice. Diferă doar marketingul, adică prosteala. Asta pentru că rețelele de distribuție aparțin doar câtorva firme, care, prin taxele de distribuție, reglează prețul și profitul. Cum să intri pe piață și să concurezi, de exemplu, „Enel” sau „Eon”, când rețelele de distribuție le aparțin? Practici prețuri mai mici, care le ia clientela? „Enel” și „Eon” îți măresc taxele de distribuție până ajungi în faliment sau te conformezi. E o iluzie doar că există concurență. Așa funcționează piața (reglementată sau nereglementată) din România. Efectul monopolului și al captivității? Serviciul și produsul comercializat nu mai este de calitate, iar prețul este astronomic în comparație cu veniturile. Dacă în occident, prețul principalelor utilități, respectiv energie electrică și gaz, reprezintă 5-7% din venitul lunar, în România ajunge până la 30%. În ce privește profitul înregistrat de companiile care practica monopolul, acesta este în oglindă. Unde există concurență, profitul este între 5-10%, iar produsul livrat este de calitate, în timp ce în România, profitul depășește 30% din venit, iar produsul este de calitate îndoielnică. E clar ce se întâmplă? De ce asta? Pentru că statul român este corupt. Nu exista legi clare și eficiente, ci doar niște surogate de legi, făcute pe genunchi, pe plicurile cu șpăgi, inaplicabile în domeniul concurenței. Iar instituții care ar trebui să blocheze funcționarea si extinderea cartelurilor monopoliste, precum A.N.R.E. sau Consiliul Concurenței, pe lângă că operează cu legi desuete, inaplicabile, sunt corupte până în „rărunchii”. Nu cred că există vreun angajat al A.N.R.E. care să nu aibă, prin intermediari sau membrii familiei, afaceri în domeniul energiei, la fel cum mai toți care au decis sau decid soarta „PETROM/OMV”, de la parlamentar până la membru al guvernului, sunt mituiți, direct sau prin rude, cu funcții sau contracte, de către „OMV”, pentru a permite funcționarea monopolului acestei companii pe piața petrolului în România. Ce dovadă mai elocventă a corupției și monopolului există decât faptul că „OMV” extrage și prelucrează țițeiul românesc, fără un contract legal, încă din anul 2014 (când s-a prelungit, nelegal, contractul expirat, prin act adițional)? Culmea, deși legea s-a modificat, „OMV” continuă să extragă și să prelucreze țițeiul românesc, cu redevențe modice, invocând clauzele unui contract expirat, prelungit nelegal de Victor Ponta (care s-a substituit Parlamentului). Avem A.N.R.E. și Consiliul Concurenței, instituții care ar trebui să intervină și să stopeze practicile monopoliste. Și ce dacă avem? Se simte ceva în piața energiei sau carburanților, în afară de găurile bugetare create în urma salariilor uriașe acordate și a cheltuielilor legate de funcționarea acestor instituții? Când vorbim de corupție instituționalizată, nu vă mai gândiți la „găinăriile” unor funcționari insignifianți, care dau aprobări pentru adeverințe, ci gândiți-vă la aceste carteluri monopoliste, ale căror practici anticoncurențiale ne afectează pe toți, pentru că aceasta practică, în termeni arhaici, se numește, de fapt, tâlhărie instituționalizată, pentru că, aceste carteluri monopoliste, n-ar putea anihila concurența și nici n-ar putea ține consumatorul captiv, dacă n-ar beneficia de sprijinul și protecția tuturor instituțiilor statului. În acest context, liberalizarea pieței energiei, într-o economie monopolistă, cu un stat corupt, e o mare cacealma servită credulilor care au impresia că există concurență ce-i poate avantaja. Nimeni, după liberalizare, nu va plăti facturi mai mici decât anterior. Asta pentru că, din cauza corupției și impotenței instituțiilor statului, cartelurile de tip mafiot, ce s-au dezvoltat într-un stat ce a permis monopolul pe utilități și servicii, fac legea după cum vor, anihilând orice formă de concurență și liberul arbitru.