Mă mai întreabă lumea, de obicei luni de dimineață, ce zic de meci. Și de UTA, în general!
În primul rând, doresc să spun că nu sunt dezamăgit! În fond, suntem cam la același nivel (ca număr de puncte) ca și anul trecut. Și, trebuie să subliniez, avem un joc colectiv ceva mai bun!
Nu sunt dezamăgit, dar îmi reproșez că, la începutul campionatului, M-AM AMĂGIT că putem face oareșce performanță. Or, atitudinea unor jucători, dublată de un anumit blocaj la Balint (atât în forțarea unor jucători, cât și în incapacitatea de a gestiona meciurile în anumite momente ale acestora, îndeobște la pauză) sunt adevărate pietre de moară în tentativa de a accede în play-off.
În fine, ca să întregesc comentariul referitor la etapa trecută, (re)punctez două lucruri:
1. Incapacitatea lui Iacob de a ieși la centrări.
2. Superficialitatea unor jucători.
1. În primele minute, Iacob a ieșit la o centrare, undeva la 7-8 metri. Mi-am spus că poate nu sunt singurul care a obsrvat această lacună și că s-a discutat în vestiar despre rolul portarului pe apărare, mai ales când adversarul are jucători buni pe benzi.
Aș, la gol, dar și înainte de gol, tot la marocanul Rapidului, Iacob era țintuit pe linia porții. Golul i se poate imputa în proporție de 75%, pentru că a fost o centrare cu boltă, undeva la 5-6 metri, pe o dinamică de atac unde atacanții sunt avantajați pentru că vin cu fața la minge, în timp ce fundașii la marcaj sunt mai statici. Restul de 25% se poate imputa, proporțional, lui Roger care nu-l urmărește pe Kait, lui Dima (ce căuta în lateral?!?) lui Shliakov (rătăcit prin careu) și lui Benga (care n-a „simțit” venirea lui Marzouk). Batha, aflat și el în preajma careului mic, n-a avut efectiv ce face. Dar, repet, Iacob e principalul vinovat.
2. Despre superficialitate. Câteva faze:
a. Miculescu înșiră doi-trei jucători, scapă pe dreapta dar în loc să caute un coechipier, încearcă să finalizeze singur și dă în plasa laterală. Nu e prima fază în care tânărul nostru jucător se dovedește egoist, mult prea egosit.
b. La 1-1, Shliakov încearcă un „călcâi” undeva în tușă, în locul unei preluări simple, urmate de o pasă și mai simplă. Execuția este complet ratată, rusul își dă cu stângu-n dreptul și mingea iese într-un banal aut.
c. Ubbink se trezește singur-singurel cu mingea la picior, pe la 16 metri, lovește balonul cu latul (mult mai slab și decât la primul penalty) iar Moldovan culege ușor o minge care abia a ajuns la poartă.
d. Roger scapă singur, dar șutează (mă rog, exagerez, de fapt împinge) mingea care nici nu ajunge în preajma porții.
Sunt câteva faze care denotă superficialitatea, aș spune chiar un pui de infatuare din partea unor jucători care au dovedit că pot mai mult. Dacă vor!!!
P.S. Aici nu mă voi referi la arbitraj decât parțial, dar punctez sec:
I. 11 metri neacordat la faultul lui Albu la Batha.
II. Gol anulat, după un ofsaid la limită, la Ubbink (dau credit asistentului).
III. Nici măcar fault la intrarea la rupere asupra lui Cardoso. Oricât au încercat să „perie” comentatorii, s-a văzut atacul brutal cu ambele picioare, dintre care unul s-a „încolăcit” pe glezna lui Mitică.
IV. Primul galben acordat Rapidului pentru fault a fost abia în minutul 70 și ceva, în condițiile în care Albu a intrat de cel puțin patru ori periculos, la limita avertizării, că Sefer s-a repezit cu mâinile-n piept la Ubbink, la faza în care Săpunaru a acuzat o accidentare, că Moldovan a protestat la penalty, apoi la repetarea penalty-ului. A primit galben abia în finalul primei părți iar Onea a avut și el câteva intrări la intimidare.
În schimb, pentru Benga și Vukcevic s-au găsit imediat cartonașele galbene. Mai ales lui Benga i s-a dat galben pentru un fault mult mai puțin periculos decât cel care a dus la accidentarea lui Cardoso.
Cam atât, dragii mei. Ne vedem săptămâna viitoare…
Teofil GRĂDINARU
