Aseară, la o întâlnire între bărbați. Unul, nelipsit de la slujba de duminică ori de la cea din zilele de sărbătoare, zice: „Dom’le, a intrat dracu-n Biserică! Popii vând la negru scaunele din biserică și locurile de veci din cimitir”. Nu era ceva nou, nu auzeam asta pentru prima oară. Ba se vând și se cumpără până și locul, postul de preot, într-o parohie sau alta.
Vorbele omului m-au făcut să mă gândesc ce era un preot cândva și ce mai este el astăzi. Vreme de secole, preotul ortodox, căci despre el se făcea vorbire, era și dascăl, și duhovnic, și stâlp al comunității. Acum? Fără să generalizez, preotul de azi este aidoma unui funcționar. Oficiază slujba și atât. Nu îl interesează problemele din comunitate, nici soarta bolnavilor, nici a copiilor oropsiți. Este un outsider, un spectator pasiv, dezinteresat.
Mă duc o dată la o sfințire de cruce, în cimitir. Trebuia să înceapă la ora 15. Stăm toți și așteptăm să vină și al treilea preot. Trece sfertul academic. Trec 30 de minute. Cei doi preoți prezenți se decid să înceapă slujba fără „șefu’ ”. Cu vreo 5 minute înainte de a se termina oficiul, apare și „șefu’ ”. Cască, îmbracă „patrafirul” apucă să zică și el un AMIN și … atât a fost! Apoi, ia plicul ce i se întinde și pleacă. Probabil, ca să-și împlinească somnul de după-amiază.
Altă fază. Deces. Murise o femeie și, după datină, seara se oficiază o mică slujbă. „Stâlpul”, pentru cine e cât de cât familiarizat cu cele sfinte. Trebuia să înceapă la ora 19. Ei bine, se face ora 20. Coriștii, rudele, vecinii, lumea (multă) devenise de mult nerăbdătoare. Nu vine preotul! Unul dintre coriști, își ia inima în dinți și îl sună. „Părinte …”. Părintele. „Dragul meu, am musafiri din Germania!”. „Bine părinte, dar aici e lume adunată, familia îndurerată a ajuns la disperare etc.”. „Bine, hai că dau o fugă până acolo”. A ajuns la 20,30 și a fușerit serviciul, fără nicio rușine.
Da, a cam avut dreptate acel cetățean – de la o vreme, a cam intrat dracu’ în biserica noastră!
Tristan MIHUȚA

1 COMENTARIU

  1. In Franta de ex.cultele se intretin din contributiile colective(in bani si munca)ale membrilor.Statul,cel mult le concesioneaza un teren daca pot construi o biserica.Ar fi interesant de stiut cat se plateste din banul public pt a ‘salariza’bisericile.

Comments are closed.