În ciuda victoriei, mie nu mi-a plăcut prestația unor jucători.
Clar, cel mai mare câștig este siguranța cuplului de fundași centrali. Benga și Erico s-au completat bine, chiar dacă au mai fost unele emoții. Per ansamblu, acest lucru este îmbucurător în perspectiva celor două deplasări consecutive.
„Lateralii” au fost conectați la joc, au băgat „material”, dar parcă marcajul a fost prea larg, mai ales pe partea lui Vukcevic. Asta denotă faptul că, în ciuda celor două goluri marcate, Miculescu n–a „strâns” întotdeauna cum trebuie. adică a fost premiant la faza ofensivă, dar mai e de lucrat pe faza defensivă. Potențial este, poate mai multă voință, mai puțină aroganță.
E, dacă tot am ajuns la „mijloc”, aici e de discutat mai mult. Batha a fost același jucător agresiv, sâcâitor, dispus la efort, dar nu mi-au plăcut unele intrări foarte dure și, în același timp, inutile. Trebuie să facă distincție clară între jocul aspru și cel la rupere.
Ubbinck mi s-a părut cel mai flexat. La faze fixe și-a dovedit priceperea, dar pe construcție a făcut vreo opt greșeli mari, ce ne-au prins pe contră. Parcă n-a fost conectat la meci suficient de mult.
De Miculescu am spus deja și, repet, chiar dacă a marcat două goluri, să nu uităm că acestea au fost rodul unor greșeli flagrante a defensivei adverse, în frunte cu cetățeanul Avram, un om onest, de altfel, dar care și-a ales greșit meseria.
Otele a părut un jucător plictisit, cu unele ruperi de ritm făcute mai mult pentru ole-uri decât pentru eficiența de care UTA are nevoie.
Keseru s-a zbătut mult, a „țintuit” în permanență unul sau doi fundași, dar e departe de acel Keseru de pe la Nantes. Știu, vârsta își spune cuvântul, dar simțul porții îl ai și la 50 de ani. Or Claudiu dădea uneori senzația că nu e orientat în teren.
Rezervele nu au jucat suficient cât să poată fi analizate, dar mi-au plăcut Ademi, care poate crește, dar are nevoie de mai multă viziune. Instinct de fotbalist are, viteză are, chiar dacă ieri nu mi-am putut face o părere, din moment ce a intrat proaspăt, pe fondul oboselii vădite a majorității jucătorilor adverși, în special Tamaș.
Nici Șteau nu s-a mișcat rău, Stahl trebuie să fie mai concentrat, iar Matei cred că nu poate depăși statutul de jucător de un sfert de oră.
Cam atât, deocamdată. Aștept criticile…
P.S. Normal, am uitat ceva, așa sunt eu. L-am uitat pe Cascini (mulțumesc Angel Rotar)! Cascini îmi place, are calitate, dar parcă și el a jucat un pic cu frâna de mână trasă. Cred că ar putea să-și asume mult mai mult pe construcție, are „ochi” și dă pase lumești, digerabile, comparativ cu Ubbink, care uneori vede unghiuri și diagonale doar de el știute!
P.S. 2 N-am spus nimic nici de Iacob, pentru că a fost în nota lui obișnuită. Ba, mai mult, a avut curajul să iasă de vreo două ori pe centrări.
Teofil G.
