De la Jeni (GENIN) citire: Astăzi despre Cronica unei mizerii!

Am văzut clipuri scurte cu Mircea (Bravo) destul de reușite; chiar și unele în care făcea reclamă la te miri ce. Trebuia însă să se fi oprit acolo. În niciun caz, dar în niciun caz, sub absolut nicio formă n-ar fi trebuit să întindă mâinile spre film. Mirciulică – filmul este o mizerie de nedescris, despre care nici să ascult măcar alte opinii n-am putere și nici dorință, drept care subliniez cu două linii roșii, cum subliniam predicatul în școala generală, că această subproducție mi-a zgâriat cristalinul, mi-a smucit circumvoluțiunile, mi-a subestimat inteligența, mi-a înjurat mintea cu care-am aterizat pe pământul ăsta, mi-a… Înfiorător ce mi-a făcut! Doar tanti Lenuța a fost autentică. Și precizez că lumea de pe-aici nu prea știe, de fapt, ce înseamnă autentic, azvârlind cuvântul ăsta în corzi fără milă și făcându-l harcea-parcea la tot a doua vorbă! „Autentic” înseamnă să fii conform cu adevărul. Să afișezi o REALITATE care să nu poată fi pusă la îndoială. Cu alte cuvinte, oriunde ai fi, dacă vrei să fii autentic și să trâmbițezi chestia asta, să faci bine să fii exact așa cum ești tu și dimineața când te scoli sau seara, când te culci. Or, tanti Lenuța, în mod cert, e autentică. O ardeleancă adevărată, care este la fel și acasă, la vorbă și la port, dar și într-un clip sau film sau oriunde. Am obosit crunt să aud tot felul de năuce pe care nu le mai recunoști în pozele de buletin de la un an la altul, cum se dau ele „autentice”, să aud cântăreți de muzică populară îndoielnică declamând că scot pe gură folclor „autentic” și lista poate continua, că e lungă și lată. Mirciulică – filmul? Cum zic, o emanație lipsită de valoare, demnă de plâns, care a mușcat cu nesimțire un ceas și mai bine din viața mea, că n-am învățat nici azi, văd, să nu ascult părerile unora și altora de prin bulă! Dar, ce să vezi, au avut păreri digerabile despre Mirciulică-filmul inclusiv unii despre care credeam că judecă. M-am înșelat. Le-am dat block. Asta cu „respectatul” părerilor tuturor e o altă aberație, despre care însă voi scrie cu altă ocazie. Gen „buey, e părerea ta, ți-o RESPECT, dar părerea mea e cu totul alta…” Știi ce? Fugi d-aci! Cum naiba să „respecți” o părere a cuiva care bate câmpii în mod evident? Chiar nimeni nu mai știe ce înseamnă „respect”? Pe bune acum! Deci, nu, nu respect nicio părere imbecilă care consideră că sub-sub-subproducția asta înseamnă ceva. Nu înseamnă nimic. Iar dacă n-ai absolut nicio scântă de talent, dar niciuna, de niciun fel, stai pe koorul tău și nu te da artist! Chiar n-am văzut pe nimeni, niciodată, mai lipsit de talent decât pe Mirciulică. O avea alte virtuți, că prost nu e. Dar nu, în niciun caz nu-și poate permite să bombardeze curiozitatea oamenilor cu un sub-film ca ăsta, făcând nația să se uite la o mizerie, sperând mereu că poate-poate începe sau… poate-poate… Pfff… Horror!