Plecați cu speranțe mari spre Brăila, utiștii s-au jucat de-a fotbalul și pe la Ilia, spre deliciul câtorva sute de spectatori locali, care în afară de trenuri și tiruri, nu prea mai au ceva de văzut prin modestul orășel hunedorean. A fost bine pentru imaginea UTA-ei, salut ideea bună a conducerii.
Meciul nefiind cotat nici măcar la pariuri, nu a fost transmis de televiziunile de sport, așa că toată suflarea alb-roșie a stat cu urechea la radio sau cu ochii în internet pe situl de sport arădean care duce greul evenimentelor sportive locale.
Despre ocazii, s-a scris că au fost foarte multe, meritau ai noștri să câștige, dar, din păcate ratările mari și ˝ajutorul˝ dat de un flueraș ce ar merita trimis prin județ câteva etape după mârlănia de la faza cu penaltyul la Rus, au făcut ca UTA să ia doar un punct, prea puțin față de pretențiile pe care le avem cu toții.
Mister Popa și-a aruncat năduful spre jucătorii din avanposturi și spre omul în negru, dar din păcate punem doar un punct la păstrare din deplasarea la Brăila unde era o pâine bună și caldă de mâncat având în vedere că adversarii abia s-au adunat cu câteva zile înainte de începutul campionatului. Apropo de jucătorii din atac, neofertații Hlistei și Buia au dat goluri și țin Snagovul pe podium. Bravo lor!
Ce urmează? Vine Ripensia, altă doamnă trecută de prima tinerețe, pe care nici nu vreau să mă gândesc că nu o punem la respect. Altfel, o fi cam bai.
Chibițul
