„Munții noștri aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă.
De-am închide-a țării poartă,
Alții ne-ar cerși la poartă!
Însă hoții-s chiar din țară,
Trădători la cei de-afară!
Doamne, iartă-i! Ești în drept!
Însă du-i, hăt, în deșert!
Doamne, dă-i la neam unire
Și dă-i demnă cârmuire.
Că-i prea mult blajin și laș
Și supus stă la borfași!
O, neam românesc din daci,
Nu mai cerși doar posmagi,
Ci ridică-te creștin,
Ca să scapi de cel hain!“
Iată cum un adevăr crud rostit în urmă cu o sută de ani de Octavian Goga, reluat cu multă măiestrie de mulţi rapsozi, a devenit un mod de viaţă la acest moment pentru poporul român.
Este uluitor cum profeţia unui poet a ajuns practic să fie ca un blestem pentru România vremurilor noastre: „Însă hoții-s chiar din ţară, trădători la cei de-afară!“, un blestem pe care orice om de bine încearcă să şi-l explice fie în trăsăturile de caracter ale unui popor, fie într-o stare de fapt existentă din cele mai vechi timpuri la graniţele României, situaţie de fapt generată de poziţia geostrategică şi de interesele care au stat la baza evoluţiei noastre de-a lungul istoriei.
Aşadar, unui popor frumos şi demn i-a dăruit Dumnezeu un teritoriu întins şi bogat, dar şi un destin de Sisif …
În urmă cu cel puțin 15 ani, societatea civilă din România a reclamat sistematic nivelul alarmant al tăierilor ilegale. La momentul actual, aceste fapte au fost recunoscute și de un raport realizat de Curtea de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România în perioada 1990-2012“, raport în care se arată că din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, de pe o suprafață de 366.000 ha de pădure, fapt care a adus pierderi de circa 5 miliarde euro.
România are astăzi nevoie, mai mult decât oricând, ca pădurile să devină o prioritate inclusiv pentru autoritățile și mediul politic românesc, exceptând anumiți demnitari pentru care pădurea este doar o pepinieră de lansare în viața politică. Trebuie să înțelegem că pădurea nu este doar o marfă pentru piața economică, că nu doar prețul trebuie să conteze în valorificarea masei lemnoase, ci și aportul la dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Aceste tăieri ilegale au fost urmate de abandonarea acestor suprafețe, nefiind asigurate lucrări de împădurire sau de îngrijire a suprafețelor împădurite. Tăierile ilegale și comerțul cu lemnul rezultat din această activitate cauzează degradarea pădurilor și amenință, de fapt, viitorul pe termen mediu și lung al sectorului forestier și al domeniilor conexe, al calității mediului și mai ales al nivelului de trai.
Povestea noastră de astăzi mi-aș fi dorit să fie una fericită despre activitatea unui pădurar sau despre aceia care luptă împotriva tăierilor ilegale, dar în fapt este vorba despre un pădurar din zona Aradului, care mai este și demnitar al statului român, în speță deputat.
Totul a început în preajma anului 2016, când un cetățean a sunat la 112, anunțând că în cantonul 10 Bocsig se taie lemne ilegal. În acest canton, pădurar era domnul Tripa Florin-Dan, care avea și calitatea de consilier județean din partea PSD, iar între timp a devenit și deputat PSD, că, de, calitățile de bun pădurar îl recomandau pentru un asemenea post de înalt demnitar al statului român. Acesta, în momentul apelului, era plecat la un curs de specializare în țară pentru câteva zile, fără a preda cantonul așa cum era legal și firesc. De urgență, domnul pădurar a venit acasă și a predat cantonul. În urma controlului efectuat, s-a constatat un prejudiciu de aproximativ 3.300 lei, trei cioate și dosarul penal 464/P/2016, care s-a închis cu autor necunoscut.
Cu ocazia predării cantonului, în vecinătatea celor 3 cioate s-au mai constatat tăieri ilegale de peste 7.500 lei. În urma celor constatate domnul Tripa Florin-Dan face un angajament de plată cu Ocolul Silvic Zărandul. Acest angajament prevedea plata sumei de aproximativ 7.500 lei, deci prin semnarea acestui acord domnul pădurar își recunoaște vina. În acest caz, s-au aplicat prevederile Codului muncii, care la articolul 254 spune: „(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie“. În acest caz, valoarea prejudiciului depășește cinci salarii minime pe economie, iar pentru suma se depășește conducătorul unității avea obligația să recupereze prejudiciul pe cale civilă sau penală, cum a mai făcut în alte situații. Oare care este raționamentul acestui șef de ocol silvic? Sumele au fost recuperate integral?
În octombrie-noiembrie 2016, pădurarul Tripa Florin-Dan predă cantonul 10 Bocsig Ocolului Silvic Zărandul, deoarece era pe lista de candidat la Camera Deputaților al Partidului Social Democrat. Preluarea acestui canton a făcut-o șeful de district, care ulterior a predat cantonul unui nou pădurar, în fapt nepotul șefului de ocol, doar cu înscrisuri formale, întocmite de șeful de ocol. Nepotul șefului de ocol a exploatat tot anul 2017, iar la începutul anului 2018 a venit în control de la Garda Forestieră Oradea, care împreună cu Poliția și Ocolul Silvic au efectuat un control ce s-a finalizat la sfârșitul lunii februarie cu un prejudiciu de aproximativ 400.000 lei, care înseamnă peste 1.000 de cioate. Aceste tăieri ilegale au fost efectuate într-un sit Natura 2000, de aceea întrebarea care se pune este dacă aceștia au avut cunoștință de aceste tăieri și dacă au luat măsuri împotriva acestora.
După acest control, noul pădurar, știind că i s-au imputat și cioate mai vechi, a cerut o expertiză judiciară, spunând că majoritatea ar fi cioate de pe vremea fostului pădurar, deputatul Tripa Florin-Dan. Despre expertiză, am înțeles că aceasta se află în lucru, chiar dacă până la această dată trebuia finalizată, de aceea așteptăm cu interes expertiza care sperăm că va face lumină în acest caz. În aceste spețe vom reveni cu amănunte interesante, deoarece se pare că există și implicații instituționale.
Ciprian DEMETER (Cotidianul)