Nu sunt împotriva protestelor magistraților, din contra, cred că toți funcționarii publici din România și toate instituțiile ce se simt confiscate de hidra politică, ar trebui să se alăture, în bloc, protestelor magistraților. Dar, pentru că există și prea multe semne de întrebare cu privire la cauzele reale ce au generat aceste proteste, ar fi cazul să analizăm și dincolo de aparențe.
Din punctul meu de vedere, protestele magistraților nu vor rezolva mare lucru, pentru că, se pare, numărul celor de bună credință din justiție începe să fie minoritar. În aceste condiții, unica formă de protest cu efect real ar fi ca justiția (și, în special, instanțele) să-și facă datoria, corect și legal. Pentru că situația în care au ajuns se datorează, în cea mai mare parte, chiar instanțelor.
Nu se poate să tărăgănezi, la infinit, procese de furt din banii publici, fraudă fiscală, trafic de influență, multe până la prescripție, iar justiția să nu fie de vină. Aprobarea expertizelor, în condițiile în care faptele sunt evidente, a listelor interminabile cu martori care n-au nici o legătură cu procesele, a evitării judecării prin abțineri și multe alte subterfugii care au avantajat infractorii, sunt cele care azi se răzbună. Dacă justiția și-ar fi făcut datoria și ar fi judecat corect și în timp rezonabil, pe cei care au săvârșit fapte penale, astăzi n-am mai fi avut un Dragnea în vârful puterii sau o clică de infractori, condamnați, care conduc, administrează, fură și batjocoresc România.
Cum se poate ca un proces, precum al lui Dragnea sau Vâlcov, Udrea sau Mazăre, să dureze între cinci și zece ani? Ce naiba au făcut în acești ani procurorii și judecătorii dacă n-au fost în stare să administreze un probatoriu și să clarifice în ce consta fapta? Cum se poate să nu motivezi, timp de un an, o sentință, care trebuia, legal, motivată în 30 de zile, iar respectivul infractor să conducă România și justiția să nu fie vinovată? Nu e vina justiției în aceste cazuri? Dacă nu, a cui e? A cui e vina că Lăncrănjan, de la DNA, împreună cu armata de polițiști, nu sunt în stare să finalizeze Dosarul TELDRUM? Câte zeci de ani le trebuie pentru a proba faptul că TELDRUM a fraudat fondurile europene în câteva luni? Câți ani îi trebuie magistratului care l-a condamnat pe Vâlcov, să motiveze o condamnare? În ritmul acesta, al condamnării după zece ani de la săvârșirea faptei, justiția nu descurajează ci încurajează săvârșirea faptelor.
În aceste condiții, n-ar trebui, înainte de a face proteste, ca justiția să-și analizeze propria ogradă și să înțeleagă că au ajuns în postura ca infractorii de genul Vâlcov și Dragnea, să le hotărască soarta, pentru că au amânat, la nesfârșit, pronunțarea sentințelor definitive și irevocabile, protejând astfel activitatea infracțională? N-ar trebui, justiția, prin intermediul CSM și inspecției judiciare, înainte de a apela la proteste, să analizeze cauzele trenării în justiție a mii de dosare ce-i vizează pe cei care administrează azi fraudulos România, cu concursul parchetelor și instanțelor de judecată? N-ar trebui, înainte de a proceda la proteste, să-și elimine uscăturile și cozile de topor care protejează infractorii politici, amânând la nesfârșit condamnarea lor? Ce să înțeleagă cetățeanul de la justiție, când vede că toți infractorii politici, prin tot felul de tertipuri, în complicitate cu judecătorii, amână pronunțarea sentințelor, timp în care dau legi care să-i scape de răspundere și să bulverseze înfăptuirea justiției? NU are impresia că totul e un teatru ieftin, în care justiția este complicea mafiei politice ce jefuiește și distruge țara? Care infractor, dacă ar beneficia de această suspectă clemență din partea justiției, n-ar profita?
De aceea, să-mi fie cu iertare, dar eu cred că situația în care se află justiția este determinată, în primul rând, de modul defectuos în care justiția a funcționat și funcționează. Când DNA, DIICOT, instanțele de judecată, se dovedesc incapabile să finalizeze anchetele și să pronunțe sentințele legale, ani de zile, pentru fapte comise în câteva minute, la ce să ne așteptăm? Asta se mai poate numi justiție și stat de drept când dosare cu prejudicii uriașe, precum TELDRUM, ROMPETROL etc., stau în fișete, cu praf de o palmă pe ele?
O astfel de abordare nu este întâmplătoare, ci se datorează, în primul rând, lipsei de profesionalism și corupției, cauzele principale ce determină o astfel de ineficiență în justiție. Pentru că a trena ani de zile cercetările în cazuri precum TELDRUM sau ROMPETROL, sau să nu motivezi o sentință un an de zile, n-au nicio justificare, ci se datorează, în primul rând mediocrității profesionale instalată în justiție, alături de imoralitatea celor care vor să facă carieră apelând la sprijinul politic.
În aceste condiții, ceea ce face justiția acum e o frecție la un picior de lemn, pentru că, din păcate, reacționează exact cum vor infractorii. Greva în justiție nu face altceva decât să amâne cercetarea și condamnarea celor ce au săvârșit fapte penale. Pentru că ei exact asta vor: ca justiția să nu funcționeze. Or, pentru a demonstra că părerea lor contează, exact contrariul ar fi trebuit să-l facă justiția: să accelereze cercetarea penală și dezbaterile fondului dosarelor aflate pe rol. Infractorii, care profită de tergiversarea dosarelor și schimbă legile justiției, nu pot fi înlăturați de la putere prin greva magistraților, ci prin condamnări care să-i înlăture de la putere și din viața publică. Altfel, greva magistraților va genera contrariul: va favoriza infractorii și le vor întări puterea.
Pavel ROMAN