Circulă zvonul că un post în Ministerul de Interne s-ar acorda (vinde) contra sumei de 500.000 euro! Și că de asta n-ar fi străin șeful Parchetului Militar, Gigi Cosneanu (un personaj parvenit misterios (!!??), a cărui carieră a început prin transferul de la Reșița la Timișoara, unde i-a fost pus la dispoziție un apartament tocmai de cei care ar fi trebuit anchetați: milițienii! Desigur, n-a fost corupție, ci un „serviciu altruist” al milițienilor pentru un procuror incoruptibil!?).
Deci, retoric întrebând, având în vedere acuzele de lipsă de patriotism al celor ce ne iau încă de fraieri și ne impun, demagogic, abordarea unui stil fanatic și stupid de iubire de patrie, care le asigură lor un statut privilegiat: pentru asta ni se cere să „promovăm” România și s-o iubim? Ca să asigurăm, în continuare, filiera mitei pentru cei ce împart funcțiile publice și fac numirile pe funcțiile publice sau să împartă bugetul public, exclusiv, în interes personal sau al găștilor mafiote în care activează ? Pentru ca orice mișcă în România, vorba lui Eminescu, „râul, ramul…”, să fie tranzacționat sau însușit, prin corupție, de cei șmecheri și orientați?
E frumoasa România, din punct de vedere geografic. Are tot ce-i trebuie pentru a fi independentă, prosperă și a asigura un nivel de trai, tuturor cetățenilor, cel puțin la nivelul unor țări precum Slovenia, Cehia, Austria sau Danemarca. Da, s-ar putea asigura un nivel de trai decent, lipsit de stres, dacă n-ar exista corupție. Corupție endemică, peste tot, la toate nivelele, ca un cancer generalizat, în metastază, ce-a atacat sistemul nervos și nu mai simți durerea, încât este percepută ca normalitate.
O să vă șochez cu o realitate neverosimilă. Știți de ce se plâng (cu mici excepții, a celor valoroși care s-au integrat) românii în străinătate și-și doresc să se întoarcă acasă? Nu pentru că e greu în străinătate, n-au ce le trebuie, suferă de foame, frig sau le lipsesc lucrurile materiale. Nu! Ci pentru că, genetic, după patruzeci de ani de pseudo-comunism și treizeci de ani de neo-pseudo-comunism (pesedism), sunt setați pentru a trăi numai în medii corupte și nu se pot adapta în medii unde nu există corupție și unde nu există surse alternative de venit, altele de cele obținut prin muncă și concurență. Asta deplâng, de fapt, cei ce vor sa revină în România. Ei sunt nostalgici după societatea în care totul se rezolva prin corupție și unde ierarhiile se stabilesc ca urmare a gradului de utilizare a sistemelor de corupție. Am rezolvat cu o mică atenție! Am rezolvat cu o cunoștință! Am un prieten la serviciul sau instituția respectivă! Cunosc niște băieți care fac mai ieftin, fără factură! Aduc două, trei, patru mașini din străinătate și fac și eu, câteva mii de euro (neimpozabili, bineînțeles)! Mă costă câteva sute sau mii de euro, dar îmi angajez copilul la vamă, Poliția de frontieră sau la Primărie! Vecinul meu e prieten cu directorul de la școală și așa îi rezolv notele copilului! Vărul e la consiliul județean și îmi rezolvă autorizațiile! Știu unde și cât să dau că să primesc un contract de reparație la o școală sau un spital! Etc., etc., etc.
Așa funcționează România. Aproape totul „pe sub pult” și funcționează perfect, mult mai eficient și sigur decât căile legale și transparente. Și, culmea, suntem mândri că suntem descurcăreți și că ne strecurăm pe lângă legi și reguli. Ba chiar simțim satisfacție că am reușit sa driblam sistemul legal. Mustrări de conștiință că, prin corupție, am obținut ceea ce nu aveam dreptul și mi-am însușit ceea ce avea dreptul altul? Că, prin corupție, am obținut, mai repede decât cel ce trebuie să aștepte până îi vine rândul, bunul sau serviciul râvnit? Că, prin corupție, m-am instalat sau mi-am instalat copiii, în posturi publice, chiar dacă sunt/e incompetent și studiile sunt îndoielnice, în detrimentul celor care erau pregătiți și meritau postul? Aș! Cum să regret? Din contra, sunt mândru că sunt descurcăreț și consider descurcăreala prin corupție o calitate.
Chiar aștept să fiu apreciat pentru că sunt mai „orientat” (șmecher) decât alții. Ce, e vina mea că nu se zbat? Vorba lui Creangă: dacă toți ar fi educați (a se înțelege șmecheri și orientați, adică profitori), „cine naiba ne-ar mai trage ciubotele”? E imoral modul nostru de a acționa și a gândi? E un mod de operare necreștinesc și nu e de sorginte divină? Și, ce, moralitatea ne asigură pâinea și prioritatea pentru a obține ceea ce vrem? Decât sărac sau nimeni moral, nu mai bine descurcăreț, dar o duc bine și sunt „apreciat” de cei din jur, pentru că sunt orientat? Și ce dacă servesc pe Dracu și nu pe Dumnezeu? Nu e firesc să servesc pe cel care mă răsplătește? Oricum, Dumnezeu iartă orice. Așa mi-a spus și popa și pastorul! În occident, vreau, nu vreau, sunt obligat să respect regulile și legile și nu sunt decât un tip oarecare într-o mare de indivizi banali. Acolo toți se uită urât la mine și mă tratează ca pe ciumat dacă mă strecor, îmi folosesc cunoștințele, împart „atenții” și speculez oportunitățile, că să parvin. Și nu mă remarcă nimeni, rănindu-mi orgoliul și vanitatea.
Ce fraieri! Cum să renunț când pot? Și de ce să nu profit? Ce, alții sunt mai șmecheri ca mine? Cam aceasta este mentalitatea ce determină întoarcerea românului în patrie și, mai ales, ce-i generează multitudinea de regrete că nu se află în țară. Pentru că, o dată ajunși la bani, majoritatea românilor sunt conștienți și convinși de faptul că dacă știi unde să ungi și la cine să apelezi, poți debloca toate mecanismele birocratice și, mai ales, poți obține tot ceea ce vrei în România. Pentru că totul e de vânzare, precum la bazar, în România. Diferența constă în faptul că trebuie să fii orientat și să știi unde și când să activezi mecanismul de ungere a angrenajului (mita). Restul, adică esențialul ce diferențiază, conștiința, principiile morale, sunt balastul ce trebuie aruncat, dacă vrei să evoluezi social, să ai succes și să parvii.
Mita, frate, e soluția! Certă și sigură. Restul e propagandă pentru cei ce continuă să rămână naivi și să creadă în principii morale, nu? Statistica, din păcate, confirmă! Merituoșii sunt, precum Eminescu, valori ce se recomandat a fi recunoscute post-mortem. Șmecherii orientați, cei ce știu să deblocheze, prin corupție, mecanismele parvenirii, sunt valorile, acceptate în timp real, ale societății românești. Și, din păcate, e tradiție!
Pavel ROMAN

1 COMENTARIU

  1. Se pare ca fenomenul coruptiei este specific zonei balcanice.S-a extins pe vremea imperiului otoman,perioada in care au aparut expresii ca pesches,bacsis,ciubuc,mijloace mult folosite de ,potentetii’ vremii(boieri de ex.) pentru a castiga protectia inaltei porti(inclusiv pt fapte grave,tradari,inlaturare de domnitori).Acestea racile au ramas din pacate in mentalitatea colectiva pana in prezent.Este aberant sa fie mai , respectati ‘si laudati cei care au acumulat avere sí pozitii sociale prin malversatiuni,fata de cei care produc valoare(economic,cultural,s.a.)prin munca(fizica sau cerebrala, dar cu rezultate vizibile).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here