Când facem această afirmație venim și cu o completare: DERIVĂ TOTALĂ! De când, și de o bună bucată de vreme, este președinte la organizația județeană Doooorel Căprar, PSD nu numai că nu a progresat sau să se fi menținut la linia de plutire (și așa sub nivelul mării, a se citi ca și al altor organizații județene din Ardeal și nu numai), ci a regresat progresiv. Varză s-a ales de PSD Arad, adevărații membri fiind pur și simplu alungați sau determinați să plece. Au mai rămas doi, trei de prăsilă, în rest au fost aduși indivizi cu cefe late și masă musculară făcută prin săli de forță, cu energizantele de rigoare. Ai fi zis, la un moment dat, că PSD Arad s-a tranformat în sală de forță sau în sediul lumii interlope arădene.
Cu toate acestea, însă, Căprar se pare că și-a făcut jocurile (cel puțin așa crede și speră el) și la viitoarele alegeri județene, care vor avea loc la începutul lunii februarie 2020, cu alegători aleși pe sprânceană. Ar mai vrea un mandat în fruntea PSD Arad și, bănuim, încă unul de deputat. Asta cu toate că, așa cum vă spuneam, nu a făcut, de la tribuna Parlamentului și din funcția pe care încă o deține, nimic pentru arădeni și pentru alegătorii care l-au trimis acolo. Dimpotrivă, s-a ales cu două dosare penale, cel puțin unul pentru luare de mită, după cum ne-au informat comuniștii noștri de la DNA Timișoara. Și a mai făcut ceva, și-a angajat actuala soție în funcția de director la Ambulanța Arad, deși, după cum ne spun comuniștii de acolo, nu ar întruni toate cerințele legale (pregătire etc.).
Deci, ce e de făcut, stimați pesediști adevărați care ați mai rămas? Mergeți la alegeri, cei care ați fost convocați, pe mâna falimentarului (și la propriu, și la figurat) Doorel Căprar sau încercați să dregeți busuiocul, până nu e prea târziu. Mai ales că PNL-ul arădean, coordonat de Falcă, e și el divizat de interese, orgolii, biserici și bisericuțe (case de rugăciuni, am vrut să zicem). Dacă acuma nu este momentul să puneți piciorul în prag și să-l schimbați pe Căprar, vă meritați soarta. Identică cu cea a Berlinului din anul 1945.
Romulus DUBĂȚ