Am trecut doar să vă spun că azi nu e nicio zi internațională mișto de sărbătorit, în afară de ziua internațională a popoarelor indigene, unde mă gândesc să mă sărbătoresc pe mine însămi, că am o sticlă de cabernet sauvignon de Miniș ne-ncepută, dar și pe Old Surehand și Old Shatterhand, chiar dacă milenialii habar n-au cine-s ăștia doi. Tot azi mai e și Ziua Internațională a Grădinilor Zoologice și a Parcurilor, dar cum parcurile noastre sunt în sine niște grădini zoologice, zic pas. Fiică-mea, totuși, e pe la vecini, pe la unguri, în vizită la cea mai frumoasă grădină zoologică din Europa, cea din Nyiregyhaza, cu 5.000 de animale și un oceanarium, de unde habar n-am cum o vor dezlipi cumnată-mea și cumnatu-miu, că asta mică a mea cred că a fost concepută între patrupede de se lipește de ele ca marca de scrisoare. Așa că, hai noroc!
P.S. A găsit alaltăieri o mâță de 200 de grame, abandonată sub niște pruni. Ghici cine va avea mâță (și-n) casă, după ce mi-am jurat că n-am să mătur păr de mâț cât oi trăi?! Ha? Ghici! Cică are ochi albaștri și blană nush de care, moale, dar nerupătoare, de nu se frânge peste tot pe unde dai cu ochii! Îhîm… parcă văd! Și cică zace pe picioarele fie-mii cât e ziua de lungă. Oare dacă așa stă treaba și nu se va merge pe învățământul online, o pot trimite cu ea la școală?
Eugenia CRAINIC (Facebook)
