Când văd listele electorale și campaniile electorale prin mass-media, mă apucă groaza de ce va urma. Nu sunteți curioși cine sunt cei ce vă și ne cerșesc voturile și pozează în sfinți altruiști? Chiar nu-i vedeți cât sunt de ipocriți, mincinoși și nu înțelegeți că sunt atât de egoiști, încât nu le pasă decât de ei, familiile lor și grupurile din care fac parte? Că scopul lor real nu e, nici pe departe, binele public, ci să-și asigure salarii uriașe, diurne, bani de cazare, prime, indemnizații din consilii de administrație, pensii speciale, para-îndărături, din bani publici (adică din impozitele și taxele pe care voi le plătiți), să-și angajeze nevestele, amantele, copiii, rudele, la stat (adică unde muncesc alții, fără „pile”, pentru ei), iar restul, ce privește interesul public, e propagandă demagogică, prin care vă manipulează speculând credulitatea, adică naivitatea voastră?
Administrația publică, cu toate mecanismele ei perverese, inventate de mafia politică, a devenit, exclusiv, sursa îmbogățirii celor ce vor să trăiască și să se îmbogățească din furtul averii publice și a banului public. Pentru asta e lupta electorală! Pentru funcțiile care oferă posibilitatea administrării banului public, nu pentru managementul administrativ. Și chiar nu înțelegeți că nu se vor opri până când bugetul statului va fi împărțit între ei, în totalitate și va începe etapa a doua, când se vor părui și elimina între ei? Deocamdată, cât mai există fraieri care produc plus valoare impozabilă în România, care alimentează bugetul public și mai există posibilitatea contractării de împrumuturi, au suficient ca să împartă între ei și doar mimează că sunt opozanți și se bat pentru binele public? Numai că, prin politica iresponsabilă pe care o fac (protejează pe cei care comit fraudă fiscală și elimină pe cei onești și cinstiți), cei care produc plus valoare impozabilă vor dispărea, în curând, ca o consecință logică a ceea ce se petrece în societate. Și atunci să vedeți ce va urma!
Majoritatea celor care azi se înghesuie să ajungă în funcții publice, pentru a împărți clientelei mafiote, banii publici și a-i comisiona pentru interesul personal, vor „spăla putina” și se vor retrage, discret, precum Năstase sau Dan Ioan Popescu, să-și consume ce-au acumulat, lăsând fraierii, care chiar cred în binele public, să ia măsuri radicale, să intre în „coliziune” cu mafia fiscală și să se lupte între ei, anihilându-se reciproc, pentru că nu vor mai avea ce împărți? După atâția ani de furt și privilegii nesimțite, care nu numai că au sărăcit, ci au și amanetat pentru câțiva zeci de ani, bugetul public, ce sperați că va urma? Un miracol gen „punguța cu doi bani”? Un miracol gen Norvegia sau Arabia Saudită (țiței) și o clasă politică altruistă, dispusă să împartă, cu voi, averea publică? Așa naivitate? Nu va ajunge exemplul gazelor din Marea Neagră? Cum să tot ei, să nu pui nimic la loc (nu s-a investit în domenii care creează plusvaloare, ci s-au aruncat banii aiurea, pe obiective inutile și stupide economic, gen parcuri în pădure sau fântâni arteziene pe cursuri de apă, șosele care țin un an, dar costă cât autostrăzile suspendate ori baze sportive în sate fără tineret) și să nu te pască falimentul și haosul ce-l generează? Iar tragedia este că nu se opresc și fiecare ciclu electoral, nu schimbă mizeriile lăsate de predecesori, ci perfecționează mecanismele de furt ale banului public, mințind doar că le înlătură.
Spuneam, cândva, că o să ajungem ca în țările din America Centrală, precum Honduras, Haiti etc., unde corupția, obedienta și traficul de influență, sunt unicele instrumente care funcționează. Iertare! Îmi cer scuze, pentru că am greșit! Din păcate, comparația cu aceste țări s-a rezumat doar la o etapă scurtă, consumată, cândva, prin 2004. Am lăsat-o de mult, în urmă și am trecut, în viteză amețitoare, pe lângă modelul America Centrală, depășind record după record, până am ajuns la neverosimil în materie de corupție și jaf din bani publici. Adică până în paranormal! Am ajuns în extrema nedorită în care nu mai există domeniu public în care să mai funcționeze ceva corect, fără corupție, adică fără trafic de influență sau mită. Învățământ (universități care vând diplome analfabeților, ce sufocă administrația prin incompetență), sănătate (bugetul sănătății a devenit monopolul mafiei medicamentelor, serviciilor paramedicale și infrastructurii medicale), investiții publice (toate contractele se atribuie în stil mafiot, cu para-îndărătul inclus), administrație publică (de peste opt ani nu s-a mai organizat nici un concurs, dar toate posturile din instituțiile publice sunt ocupate de beizadele, prin transfer din primarii, încât administrația publică a devenit etalonul corupției și incompetenței profesionale), poliție, parchete, justiție, toate funcționează în stil mafiot, controlate în totalitate de mafia infractorilor interlopi din politică. S-a ajuns în situația absurdă, ca infractori cu pedigree (adică cu cazier, gen Bădălău), nu numai să numească șefi în instituții publice, precum ANAF, Poliție, Ministerul Public sau Justiție, ci să și pretindă și să ocupe funcții publică, precum șef la Curtea de Conturi, fără pregătire adecvată și fără nicio competență.
Parcă trăim într-o epocă a blestemului Elenei Ceaușescu, care ne-a lăsat impostura ca moștenire și concurență națională. Nici cel mai inventiv scriitor de scenarii paranormale n-a ajuns la o asemenea performanță imaginară, precum ceea ce se întâmplă, real, în România: evazioniștii să conducă sau să controleze ANAF, infractori să conducă sau să controleze Ministerul de Interne, Ministerul Public și Ministerul de Justiție, hoții să fie ordonatorii de credite publice, iar interlopii să dețină toată puterea politică și controlul asupra tuturor instituțiilor publice. Credeți că e o glumă? Uitați-vă, atent, în jur, priviți și judecați ceea ce vedeți, nu doar priviți. Realitatea ce ne înconjoară e un adevăr sinistru, monstruos, pe care, mai devreme sau mai târziu, pentru că îl acceptăm, îl vom experimenta și gusta cu toții. Adică vom achita nepăsarea și toleranța. Degeaba „băgăm capul în nisip”, amăgindu-ne ca astfel evităm coliziunea cu realitatea. Pentru că ne desparte, de haosul absolut – efect inevitabil al degradării morale a societății -, doar o scânteie, ce va arăta adevăratul dezastru al societății românești, în care corupția și impostura au devenit adevăratele valori acceptate și impuse.
Suntem actorii unei tragedii inimaginabile, ca țară și nație, aflată în fața catastrofei inevitabile, din care nu putem scăpa curați, nepătați și liberi. Din contra. E o iluzie că nu suntem înregimentați și nu participăm, deliberat și necondiționat, la acest proces de degradare morală absolută a societății în care trăim. Prin modul de abordare, superficial, blazat, lipsit de discernământ, când punem ștampila pe buletinele de vot – pline de infractori, interlopi, beizadele, mincinoși ordinari, ipocriți, hoți profesioniști -, fără măcar să fim curioși cine sunt cei ce vor să ocupe funcții publice sau să ne întrebăm, ce interes au, nu facem altceva decât să pregătim eșafodul (sau altarul), unde vom fi executați sau sacrificați. Pentru că omul imoral este lipsit de scrupule și empatie. Pentru el, doar eu-l contează! Merită să ne mai oferim încă patru ani de umilință și nesimțire publică, pentru că nu vrem să știm și să acceptăm adevărul și realitatea? Chiar nu se vede că ofertele politice actuale, cu mici excepții sunt, de fapt, ofertele lumii interlope, ale mafiei fiscale și ale unor infractori, adică a unor tâlhari moderni, ce urmăresc să ne înșele și să ne jefuiască, cu acordul nostru? Ce lume ne pot oferi aceste rebuturi morale?
Pavel ROMAN