Am vizionat un meci frumos. O zic fără nici o reținere , chiar dacă partida de la București s-a disputat între două echipe ,una , UTA , în pas molcom de două -trei etape și a doua, Dinamo , echipă rătăcitoare prin subsolurile tenebroase ale clasamentului. Un meci mult mai atractiv ( privit de un ochi neutru) decât disputele în care actorii sunt Chiajna, Mioveni, Voluntari etc, echipe care erau ” copii de mingi” în perioadele când UTA și Dinamo mâncau la masa granzilor.
Repet, pentru un spectator sau telespectator neutru, așa cum suntem și mulți dintre noi la meciurile Chiajnei, Mioveniului, Voluntariului, Mediașului , partida din această după -amiază dintre Dinamo și UTA, a plăcut.
Că nu s-a terminat așa cum am dorit noi arădenii sau așa cum și-au dorit ei bucureștenii este altceva. Se spune că cei cu ochi albaștri trebuie să țină cu Dinamo. E doar o supoziție, dar… multe cadre sau foste cadre din poliție nu se dezic de la acest lucru.
Am jucat mult fotbal, în toate ligile României, cunosc ,zic eu, foarte bine și Legile jocului de fotbal, și, cel mai important ,simt când o echipă este avantajată, Uneori subtil, alteori grosolan , pe față.
Voi reveni la acest aspect. Hai să analizăm puțin și revenirea din corzi a UTA-ei, chiar cu un jucător mai puțin .
UTA a început bine meciul și nimeni nu -și închipuia că nu va fi prima echipa care va marca. Dar nu a avut cu cine. Hora și Antal au uitat de mult să înscrie. Miculescu era rezervă . Iliev, portarul gazdelor a fost formidabil , arbitrul făgărășean, Marian Barbu, a fost și el ”formidabil”. Da , a fost formidabil în talentul lui de a fluiera împotriva UTA-ei , atunci când sau până când a fost necesar și tot formidabil și-a revenit după ce Dinamo conducea cu 2-0.
În acest mod , cine a jucat fotbal sau cine a arbitrat poate să-și dea seama. L-a mai ajutat și Batha , jucător ce nu avea ce să caute cu brațul ridicat și dus spre fața lui Torje, chiar dacă fostul fotbalist timișorean a exagerat, l-a mai ajutat și Shlyakov împiedicându-se în propriul careu de pedeapsă de picioarele lui Steliano Filip, așa că i-a ieșit perfect lui Barbu.
Miculescu a dovedit că și cu doar un antrenament pe săptămână trebuie să fie piesă sigură în angrenajul lui Balint, iar Vorobjovas se îndepărtează tot mai mult de ”11”-le de bază.
Un egal bun. Formidabil dacă îl privim din cadrul în care a fost obținut, un egal normal care ne ține acolo undeva la granița dintre play-out și play -off.
Putea fi și o victorie pentru UTA , așa cum o așteptam cu toții, însă arbitrul Marian Barbu a fost astăzi persoana cu ochii albaștri.
Ioan HAMZA