Cam în tăt anu’ pa vremea asta , când iera Sfântu’ Dumitrie , a mnei gi la Coșioba puneu cureciu’ la acrit pântru iarna care bace la ușă .
Să fașe în felu’ urmatori :
Șiubăru în care să pune cureciu’ la acrit iera facut gin doaje gin lemn gi goron cu doauă doaje față în față mai nalce șî cu ureci , agică cu doauă hudre în care să pune șaitău’ pântru strâns șî presat cureciu . Șiubăru’ ave cam o sută șinzăși gi litre .
Să taieu capațânile gi cureci gin taleci șî să curațau gi șeorfari șî gi frunzâle verdzî , rămânând pa iele numa frunzâle șelea mai gischisă la coloare șî batușice . Să spalau bine capațânile , să fașe o scobitură în cotor șî să puneu pa o masă în coptorișce , pa o masariță . Unile capățâni să taieu pân jilău , facându-să cureci mânânțăl care să pune înt-o coșară gi pleavă , pasta care să așcernusă o masariță .
Să treșe la punerea cureciului în șiubăr . Să pune pa fundu’ șiubărului on strat gi cureci taiet mânânțăl în jilău . Dupa șeia să puneu pasta iel nișce crenguță gi morari , ciuperi boabe , foi gi bumbir , câce o ciuparcă usturoaie șî nișce boabe gi cucuruz să deie o coloare mai galbănă la capațânile gi cureci , să fie mai mândre șî mai gustoasă . Dupa șeia să pune în șiubăr capațânile gi cureci una lânga alta . Șî în scobiturile capațânilor să pune sare , ciperi boabe , câce o foaie gi bumbir șî doauă , tri boabe gi cucuruz .
La noi la Coșioba în șelegi , iera obișeiu ca dupa primu’ rând gi căpățâni pusă în șiubăr , șineva , gi obișei noi prunșii , să ne giscalțăm , să ne taiem bine unziile gi la pișioare , să ne spalăm bine – bine pa pișioare șî să jiucăm cureciu pântru a așaza cât mai bine capațânile , să între cât gi mulce . Să fașe tăt la fel până să ajiunje la gura șiubărului . Atunși să pune pasta ultimu’ rând gi cureci taiet mânânțăl în jilău , on fund gi lemn pa care să strânje bine șaitău’ .
Să fașe dupa șeia cam optzăși șî șeva gi litre gi moare , gin apă calduță șî o lingură cu vârv gi sare la litra gi apă . Să țâpa moarea în șiubăr pasta cureci șî să cupere șiubăru pasta șaitău cu o masariță . Să strânje șaitău’ gin când în când .
Dupa cam doauă , tri saptamâni să lua șiubăru’ gi doi barbațî vigani , care îl scoborău în podrum pântru timpu’ iernii să nu îngeță în timpu’ jerului iernii . Dacă moarea să împroste să șcimba cu alta curată . Iera tare bună moarea șî sânatoasă să o bei , iară dupa o bețâie mai ca lumea ce întrama , a doaua zî gimneața , a bună sama .
Iarna să fașe gin capațânile gin șiubăr șî gin cureciu mânânțăl : tocană gi cureci cu carne (când să taieu porșii gi regulă) , cureci umplut , agica umplaturi (mai ales gi Crașiun , Anu Nou , Bobocează șî Pașci , da șî-n alce sarbatori , o duminiși) . Țâne cureciu’ acru în șiubăr la noi până la Sâmpătru la 29 iunie , gi Sâmcilie la 20 iulie., deja fașeu muierile umplaturi cu cureci dulșe gi vară .
Să mai fașeu pa timp gi iarnă la noi în șelegi : întorsuri cu cureci , taițăi storșî cu cureci , cureci sfârait , cureci ca la Cluj , zamă gi cureci cu afumaturi șî alce mâncări bune .
Vocabular explicativ :
cureci = varză .
șiubăr = vas din doage de lemn .
doaje = șipci din din care se fac vasele de lemn .
hudre = găuri .
jilău gi cureci = tăietoare de varză .
șaitău = dispozitiv din lemn cu șurub , pentru presare prin înșurubare .
foi gi bumbir = frunze de dafin .
ciuperi = piperi .
morari = mărar .
ciuparcă usturoaie = ardei iute .
cucuruz = porumb .
masariță = față de masă .
coșară gi pleavă = coș de nuiele cu doauă mânere .
taleci = grădină .
șeorfari = frunze uscate de varză .
batușice = îndesate .
coptorișce = bucătărie de vară .
podrum = pivniță .
vigani = voinici .
moare = saramură , zeamă de varză .
cureci umplut , umplaturi. = sarmale .
cureci ca la Cluj = varză a la Cluj .
cureci sfârait = varză calită .
mânânțăl = mărunt .
șelegi = familie .
zamă gi cureci = ciorbă de varză .
întorsuri cu cureci = plăcintă întinsă cu varză .
împrostit = stricat , alterat .
Marius BRASAI