Cuvântul ”cătrănit” l-am auzit prima oară pe când copilăream la bunicii mei din Pilu. Îl rostea , seara , bunicul meu Moise, când intra în casă pentru cină, după o zi petrecută cu treburile gospodărești prin curte sau ogradă. A fi cătrănit îl mai foloseau și oamenii apăsați de griji , cărora nicio speranță de mai bine nu s-a îndeplinit precum se așteptau.
Pentru cei care nu cunosc ce înseamnă acest cuvânt , dicționarul limbii române precizează că ar însemna a fi supărat, a fi necăjit, a fi amărât .Probabil vine de la culoarea neagră a cătranului (bitum) , culoare ce se ” imprimă” pe sufletul nostru atunci când trăim experiențe neplăcute.
Aseară , după meciul pierdut de UTA pe teren propriu , câțiva dintre ” colegii” de Facebook ,mai mult cei care sunt convinși că intențiile mele sunt mereu acelea de a lua apărarea actualei conduceri, nu au scăpat momentul să mă întrebe, mai ironic sau mai voalat:
– Ei, ce ziceți , nea Nelu?
Singurul răspuns pe moment , a fost :
– Sunt cătrănit.
Și nu am mințit deloc. Am fost cătrănit și din cauza oboselii fizice ( dimineața filmând un meci pe frigul de pe Motorul, după care am sosit direct pe ”F. Neuman”), dar am fost cătrănit mai ales sufletește. Mâhnire mai mare ca cea provocată de rezultatul, de jocul practicat de UTA , de decorul în care s-a jucat meciul, nu am trăit de nu-mi amintesc când.
Parcă am asistat la o piesă de teatru , prost jucată , pe o scenă cu pardoseala cârpită, cortina franjuri, regizor amator și total în afara subiectului, actori ce își uitau replicile etc
Sunt convins că mulți dintre cei care citesc aceste rânduri și au urmărit meciul cu Mioveniul, au trăit și încă trăiesc aceeași cătrăneală ca și mine, indiferent de modul prin care și-o exprimă
Dacă după meciul acesta nu ai fost cătrănit , nu te poți numi fan UTA.
Ioan HAMZA