Mă uit și nu-mi vine să cred ce se întâmplă la televiziunile din țară, vis-a-vis de re(re)analiza privatizării „PETROM” (sau, mai corect spus, legalitatea privatizării)! De ce se vorbește acum, la optsprezece ani si atunci s-a tăcut? Nu vi se pare ciudat ca acum, zeci de indivizi, (mulți dintre ei ce s-au dovedit a fi, de o moralitate îndoielnică și cu un pedigree de specialiști inexistent), la comandă (bănuiesc că bine plătiți, acum, de un alt stăpân decât Patriciu), urlă, în cor, că privatizarea „PETROM” a fost neconstituțională și că trebuie că statul român să redevină proprietarul „PETROM”? Serios? Mă întreb, unde au fost acești actuali „mega-patrioți” timp de optsprezece ani? Unde erau în 2004 – 2006, imediat după privatizarea frauduloasă a „ROMPETROL” și „PETROM”(despre care, subsemnatul, a scris în revistele „Tricolorul” și „Atac”, zeci de pagini în care devoala, cu subiect și predicat, escrocheria privatizării „PETROM” și „ROMPETROL”)? Atunci, cumpărați cu „arginții lui Patriciu”, toți se făceau că nu înțeleg ce se întâmplă, evitau subiectul și nu le păsa de ce scriau puținii care luau atitudine. Deși și atunci erau „jurnaliști”, din birourile călduțe și cu salariile asigurate din sponsorizările lui Patriciu sau ale Guvernului Năstase, nu a „transpirat” nimic împotriva privatizărilor dubioase a „ROMPETROL” și „PETROM”, din contra, chiar le-au lăudat, considerându-le „de succes”. Ba chiar n-au catadicsit nici să adreseze niscaiva înjurături la adresa mea și a altor critici ai privatizărilor, sau critici că sunt prost sau idiot. S-a marșat pe principiul: e prea insignifiant pentru a fi remarcat sau ascultat, chiar dacă spuneam un adevăr care a îngenuncheat România. Azi, constat nu numai că am fost „pionier” în multe privințe (inclusiv în ce privește devoalarea uriașei fraude făcută de clasa politică, în frunte cu Nastase, la „PETROM”, prin achiziția, de către „PETROM”, a unor stații de carburanți, la sume absurde, reprezentând de cinci-sapte ori valoarea acestora), ci și că „orbul găinilor” a fost premeditat de cronic. Cum se face că, acum, o factură de acest gen, în care statul (reprezentat de politicieni) se autojefuia, jefuind „PETROM”, este fluturata ca o mare descoperire? Oare? Nu se știa ca PSD-ul lui Năstase „căpușa” „PETROM”, prin astfel de găinarii? Doi ani am fost tracasat și batjocorit de DNA-ul lui Năstase (la comanda directă a acestuia), prin „scula” acestuia, Amariei, pentru că am încurcat una dintre escrocheriile privind achiziția de stații de carburanți de către „PETROM”. N-au știut jurnaliștii, care azi au făcut „,descoperirea”? Cum naiba să nu știe, când am spus-o, de multe ori, public, în calitate oficială? Cum să nu prezinte interes când era vorba de vânzarea a două stații de carburanți, în valoare de șapte miliarde de lei (ROL), aparținând lui Gheorghe Medintu (fost vicepreședinte PSD din Arad, un protejat al lui Năstase) către „PETROM”, pentru care s-au încasat treizeci și șapte miliarde de lei (!?). Adică, de peste cinci ori valoarea contabilă? Credeți că pesedistul Medintu era beneficiarul acestei sume? Era doar o piesă din angrenajul devalizării „PETROM”! Credeți că a plătit „PETROM”, așa, aiurea, treizeci și șapte de miliarde de lei, pentru doua stații de carburanți, ce valorau șapte miliarde? Să fim serioși! Mai mult de jumătate din cele treizeci și șapte de miliarde (dacă nu chiar 2/3) trebuiau să se întoarcă la cei care hotărau achizițiile „PETROM”. Adică la clientela politică ce controla PSD. Dar pentru că am „scurtcircuitat” mecanismul spălării banilor cu care era devalizat „PETROM” (în urma acțiunii subsemnatului, Medintu a pierdut cele treizeci și șapte miliarde, fiindu-i puse sub sechestru conturile și executat silit), „vinovatul”, în viziunea lui Năstase, am fost considerat eu și șeful meu de atunci, personaje care, în opinia lui Năstase (la presiunea lui Patriciu și pentru „gaura” făcută în „bugetul” PSD) trebuiau „să dispară din sistem” pentru că am „prejudiciat” PSD. A reacționat careva dintre cei ce azi „descoperă” privatizarea frauduloasă a „PETROM”? Aiurea! Nu-i interesa, pentru că nu riscau să se pună rău cu „stăpânii” ce făceau jocurile: Patriciu și Năstase. Din fericire pentru mine (și ghinion pentru Năstase, Medintu și crima organizată din care aceștia făceau parte), nu numai că n-am dispărut din sistem, ci chiar am continuat să spun adevărul despre privatizarea „ROMPETROL” și „PETROM” și despre efectele acesteia asupra economiei. Din păcate, din cauza lașității, obedienței, prostiei, fricii și, mai ales, a corupției, nimic din ce-am spus, chiar dacă erau adevăruri incontestabile, n-a contat. Din contra, mass-media de atunci, a tratat-o ca fiind demagogie. Pentru o mass-media coruptă cu banii lui Patriciu și ai „OMV”, ce spuneam eu era „lătrat la lună”. Nu eram credibil pentru că, chipurile (meteahna care se perpetuă și în prezent) nu aveam notorietate. În România nu contează adevărul decât dacă ești celebru! Însă, dincolo de lipsa notorietății, dacă aș fi fost perceput măcar ca profesionist (și tot ce spuneam ar fi fost analizat și luat în considerare sau, cel puțin, ar fi fost verificat), nu ajungeam ca azi, când problema „ne explodează în fața” tuturor, să se constate că totul e prescris și că statul român a fost victima celei mai mari hoții, generată de corupție, din istoria sa. Culmea, acum, în ceasul al doisprezecelea, asistăm la un circ, în care continuăm să ne prefacem că nu înțelegem că lipsa de profesionalism și de valoare morala nu pot fi substituite cu limbuție sau gălăgie, ori cu pasiuni și gargară demagogică, cu care se încearcă substituirea lipsei de educație. Ne facem că nu înțelegem că, da, există interese uriașe ca petrolul românesc să nu mai fie exploatat de „OMV” sau „OMV” să înțeleagă că trebuie să renegocieze cu noii stăpâni. Acesta e, în realitate, scopul campaniei mediatice! Strategia e alungarea „OMV” sau readucerea acestei corporații la masa negocierilor, (dacă se impune, chiar prin șantaj) pentru că sunt alți „stăpâni”. Dar, în acest scenariu idiot, nu se vrea, nici acum, opinia și expertiza profesioniștilor. Or, cu o astfel de retorica demagogică, a renaționalizării „PETROM”, făcută de ageamii care nici nu înțeleg adevărata problemă și nici ce vor, nu se rezolvă nimic. Asistăm doar la un scenariu stupid, pentru manipularea naivilor. Cunosc, din experiență, că dacă vrei să protejezi o fraudă, trimiți să facă verificări, nu un specialist onest, ci pe cel mai slab profesionist, care sigur nu va înțelege nimic și cu atât mai puțin va rezolva ceva. Cam așa se întâmplă și în cazul „OMV”. Cum credeți că se va finaliza problema „PETROM/OMV” după o astfel de campanie dusă de persoane de o mediocritate înfiorătoare din punct de vedere profesional? Dacă agitația din ultimele zile continuă cu o astfel de harababură, din care nici un specialist nu înțelege nimic, totul va fi în favoarea „OMV”. Pentru că problema „OMV/PETROM” nu se rezolvă prin pasiuni, exacerbarea naționalismului deșănțat, ci se poate rezolva simplu, ușor și legal, dacă se vrea cu adevărat. Repet, dacă! Pentru că deși se insistă, nu privatizarea activelor „PETROM” e „cuiul lui Pepelea”, adică activitatea de distribuție a carburanților și nici rafinarea. Privatizarea înseamnă transfer de proprietate și proprietatea este ocrotită de constituție. Problema e ceea ce nu a fost privatizat, respectiv exploatarea petrolului și gazelor, care, din anul 2014 (când s-a expirat contractul cu „OMV”, încheiat în 2004, pentru o perioadă de zece ani), se face „la mica înțelegere” (corupție) dintre „OMV” și Guvernul României. Și se face fraudulos, contra redevenței stabilita în 2004, în condițiile în care redevența a fost modificată prin lege. În aceste circumstanțe, nu e absurd ca un act adițional să suspende aplicarea legii, cum interpretează „OMV” și acceptă statul român? O spun de peste opt ani, că „OMV” exploatează petrolul românesc nelegal, adică din anul 2014 (când s-a expirat contractul cu „OMV”), pe baza unui act adițional la contractul din 2004, încheiat de Guvernul Ponta, care s-a substituit Parlamentului. Deci, asta e marea întrebare juridica: poate un act adițional a fi considerat contract, sau poate fi denunțat, unilateral, mai ales că este întocmit prin încălcarea legii redevenței miniere? Dacă actul adițional din 2014, la contractul din 2004, a fost întocmit prin încălcarea legii (și a Constituției), fapt ce poate fi constatat fără rezerve, de ce nu se cere justiției analiza acestui act adițional, respectiv în ce condiții a fost încheiat? Oare de ce de când a început „circul” mediatic cu privatizarea „PETROM”, n-am auzit pe nimeni să solicite intervenția justiției în analiza modului cum Guvernul Ponta a prelungit, din 2014 și până azi, exploatarea petrolului românesc, de către OMV, la redevențele din 2004, cu toate că redevențele s-au modificat în 2011? Știți cât a pierdut statul român permițând exploatarea petrolului românesc, de către „OMV”, în perioada 2014 – 2023, la redevențele din 2004? E vorba de miliarde de euro. De ce nu se denunță acest contract, expirat din 2014 și nu se renegociază redevența? Nu cumva este totul un circ, pentru că se apropie 2024, când se expira si prelungirea contractului, iar cei de la OMV sunt „atenționați”? Oare ce năstasi, basisti, tariceni, boci si iohanisti, în 2024, se vor lăsa corupți de OMV, pentru a le permite, în continuare, exploatarea petrolului și gazului românesc, la redevențele din 2004? Pe de altă parte, dacă legea și Constituția s-ar aplica, ce-ar mai putea face „OMV” dacă nu mai are acces la petrolul românesc și gazele românești? Ar mai putea corupe și controla Guvernul României? În concluzie, cred că suntem din nou ținta unei mari și uriașe cacealmale. Deși statul are un instrument simplu și eficient să rezolve problema mega escrocheriei „OMV/PETROM”, respectiv să anuleze contractul cu „OMV”, nimeni nu va face nimic în acest sens și, în 2024, OMV va continua să exploateze petrolul și gazele românești la nivelul redevențelor din 2004. De ce? Nu cumva, că în virtutea unei cutume moștenite de la predecesori, ne facem că suntem proști și nu vedem soluția rezolvării problemei „OMV”? Nu cumva, ca să protejăm, în continuare, hoția „OMV”, care exploatează corupția, creăm un scandal imens, bazat pe teme false, precum anularea contractului de privatizare al „PETROM”, care nu va avea nici o finalitate? Ce s-a întâmplat în 2004, este para-prescris, din punct de vedere penal. Și Năstase și Dan Ioan Popescu, râd, pentru că știu că sunt protejați de prescripția penală și nu li se poate întâmpla nimic. Un stat impotent, la al cărui distrugere au contribuit din plin, nu se poate atinge de averile făcute din corupție. De ce? Pentru că nu mai sunt legi și „mătușa Tamara” e un brand incontestabil, pentru care România nu are antidot. Dar dacă s-ar pune problema altfel, adică să ne ocupăm de ceea ce se poate? Pentru că ce s-a întâmplat în 2014 nu e nici prescris și nici legal. Apropo, domnilor jurnaliști și D-na Alexandrescu (Realitatea Plus)! De ce nu vă ocupați de Ponta, adică de modul cum a „rezolvat” creația lui Năstase, „micul Titulescu”, problema datoriei bugetare a „Rompetrol” și exploatarea petrolului românesc, de către „OMV”, la redevențele din 2004? Nu credeți că e un subiect actual și chiar penal? De ce să mergi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu contractul din 2004, cu fapte prescrise, când poți merge cu actul adițional, nelegal, semnat de Ponta? Adică cu un document ce a produs efecte juridice, aflat în termenul de răspundere a săvârșirii faptelor?
Mă tem că ceea ce face mass-media de azi, privind privatizare „PETROM”, se înscrie într-o retorică cretină, a „plângerii pe umărul” celui care și-a înstrăinat pământul, contra a 100 de mărci/ha, după care, auzind că noul proprietar l-a vândut cu 3000 de euro/ha, se plânge la justiție că a fost păcălit și cere anularea contractului de vânzare-cumpărare. Nu, stimați domni! Nu e vinovat cumpărătorul! Ci cei care au administrat averea națională. Ei trebuie trași la răspundere. Ei, politicienii, din PSD, PNL, PDL, UDMR, etc. Pentru că dacă nu existau asemenea specimene corupte și lacome, România nu pierdea, pentru niște șpăgi, petrolul, gazul, pădurile, terenurile agricole (Insula Mare a Brăilei), combinatele chimice și de prelucrare a fierului, distribuția energiei electrice și a gazului, etc. Apropo! Urmăriți, azi, cum se pregătește privatizarea Hidroelectrica și cum mass-media tace! Oare nu va fi următorul „PETROM” al României?
În ce privește mega-escrocheria „OMV”! Ca să vedeți că unii „descoperă” azi, ce se știa „ieri”, cand încă trăiau din „arginții lui Iuda”, mai citiți, încă o dată, ce-am scris în decembrie 2022, când televiziunile românești se făceau că nu știu cum a ajuns OMV să controleze statul român: Nu Austria ne-a „barat drumul” spre Schengen, ci „OMV” și politicienii români lacomi, proști și corupți! (ziarulatac.ro)
Pavel ROMAN

1 COMENTARIU

  1. Eu fara a fi specialist in finante(cu atat mai putin un intelegator al malversatiunilor)vazand lucrurile dintr-o logica posibil-probabil,consider ca cele citite au o optica remarcabila.Pacat ca asa putini vad prin valul de camuflaj.

Comments are closed.