OCUPAȚÂIE GIN VECIME: VINARSARITU’

Una gin șele mai veci ‘ndaletnișiri a oaminilor gi pa la noi șî gin alce locuri , îi fașirea gi vinars , o vinarsaritu’ , așă cum îi spunè naince vreme .

În taleciuri , pa uliță în fața cășîî , o în țarini oaminii aveu pușî pomi fructâferi gi mulce feluri .

Pântra ășcia ierau șî prunii .

Pân anii ’60-70 , când io ieram prunc șî feșior p-aclo pa la noi pa la Coșioba ierau pruni gi tri soiuri : bestrițî , roșâi șî candraneșci .

Gin prunile șele bestriță să fașè mnere , dulșeață șî compot . La vinars , nu prè dageu , cu tăce că îi foarce bun vinarsu’ gin prune bestriță .

Gin șelea roșâi șî candraneșci să fașè vinars , o racie cum să mai zâșè .

Vinarsu’ iera folosât pa sama cășîî pântru diferice ocazâi sau să vingè pântru a fașe rost gi bani pântru traiu’ viețîî .

Câce on uăl gi șinzăși gi litre să țâne pasta ani , atunșea când ierau prune mulce , pântru șeva evenimence gin șelegi : uspăț , bocez , pomană la ‘ngropașiune , ș.a .

Șiuvaile care ierau folosâce pântru strànsu’ prunilor ierau șiubărâle gin doaje gi lemn gi goron , care ierau cam gi șinzăși , șapcezăși , o gi o sută gi litre .

Pântru jiucat prunile să puneu în cădzî gi la doauă suce până la o mie gi litre , facuce tă’ gin doaje gi lemn gi goron .

Pa la sfârșâtu’ lunii lu’ șireșari , înșeputu’ lu cuptori , moșu’ șî tati dușeu șiubărâle șî cădzâle , dupa șe le rapaleu , la Criș , la Moară pântru înfoiet . Le puneu cu gura-n jios în apă , iară giasupra , pa fund întra gargini țâpau apă cu vădra . Le țâneu o tare saptamână , pană sa ‘nfoieu bine , să nu curgă .

Dupa data gi șinsprazășe a lunii lu’ cuptori să coșeu șî să strânjeu prunile șelea roșâi . La strànsu’ gi prune să fașe clacă .

Puneu a mnei tri-patru șiubără în coșie șî merjeu la cules gi prune .

Pruni roșâi io țân mince că avem în taleci șî în Cot la Criș , la Pod la Rastoacă întra ștrec șî Criș .

Tati scutura prunile cu nișce rudzî gi alun gi tri-patru metări . Șeilalțî culejem prunile în vădre . Când să umpleu vădrile , merjem șî le golem în șiubărâle gi pa coșie .

Sara când ierau pline șiubărâle , le golem în câdzî .

Să lasau prunile la jiucat tri , patru saptamâni , dupa care să dușeu la caldare pântru fert .

A mnei ferbèu vinarsu’ la Reveciș , la Mircu , o la Gârgariu , mai târzâu la Becea , o la Maier.

Câce o dată , când iera naloagă la caldările gin Reveciș , mai ferbèu la Govojgia la Nagiu , o la Beringeri la Cârnațu .

La fertu’ prunilor ieram tăgiuna doi inșî plus omu’ gi la caldare . Bun înțales că mai vineu șî câțîva bețâși să beie vinars , pântru că șcieu că or capata câce on țoi , doauă gi vinars .

Iera tare mândru la fert gi vinars , mie îmî plașè . Umplem caldarea cu prune jiucace , sijilam comanacu’ cu mânjală gi tarâță , punèm pa ‘nșet pa foc șî așceptam să curgă vinarsu’ în laităr . Gin când în când tribè să ‘nvârcim în caldare gi manivelă să nu să prindă prunile . Mai nou unii aveu reductor șî motor pântru ‘ nvârcit , iera domnie să fași vinars .

Până curjè vinarsu’ frijèm clisă-n frigare , grumbe șî șeapă-n jar șî mâncam tățî cu poftă , dupa șe beiem o gură gi vinars .

Vinarsu’ , atita-l lasam să cură până argè când țâpam on paharuț pa comanac șâ-i dagem foc cu giuita . Când nu mai argè rupèm cadarea șî dagèm drumu la borogele în groapa gin taleci în spacile caldării .

Dupa șe ierau gata gi fert tăce prunile , spalam bine caldarea șî bagam votca la ‘ntors . Prima litră care curjè să ceamă picuri șî avè 90 gi ștricuri . Să folosă în loc gi șpir .

Lasam vinarsu’ cam gi 53 gi ștricuri , pântru că mai scagè on ștric , doauă șî ramânè numa bine gi 50 gi ștricuri , țânè probă șî iera numa bun gi baut .

Dupa șè dagèm uiumu’ la caldarari , dușèm vinarsu’ acasă șî-l alinam în podrum în vasă gi goron cu câceva doaje gi fragari , pântru a capata o coloare galbănă . Dacă nu avem vasă gin lemn îl alinam în uăluri gi iagă gi zășe , șinsprazășe , o șinzăși gi litre , cu coșară gi nuiele . Pàntru a să galbini , bagam în uăluri câce o așcică gi fragari .

Pân luna lu’ brumarel să culejeu șî prunile șelea candraneșci . Pruni candraneșci , noi avèm pa line gi la Groapă la Boctarie șî pa line gi la Boctarie la Punce .

Prunile eșcea candraneșci jiucau mai în sâlă pântru că iera mai rășe vremea . Cam în Postu’ Crașiunului să ferbèu , prunile candraneșci , tă’ la fel ca șî șelea roșâi , numa că eșcea dagèu mai bine șî vinarsu’ iera mult mai bun .

Să mai fașè vinars șî gin meră . Avèm meri gi șeia șâculani , ionotani șî batuli în Cot la Criș.

Merile tribeu mașinace șî să ferbeu în Postu’ Pașcilor , atunși când înflorăsc merii , pântru că zâșeu batrânii că atunși dau șel mai bine .

Să mai fașè vinars șî gin peră , caisâne , pcersâși , gutii , șireșă , vișâne , coarne șî fraji .

Gi asăminea unii oamini fașeu vinars șî gin bucace , grău șî cucuruz , o gin râpe .

Altă lume punè în borhot sirop gi țucur să deie mai bine .

Ierau șî escroși care fașèu vinars gi vândut , numa gin țucur , o gin gainaț șî baligă , ba șî gin pufoaică pa care o puneu în closet la îmbibat . Oamini șî oamini , ca șî amu .

Ferască Dumnezo să bei așă șeva .

Pruncu lu’ Pătru lu’ Bubi va spune :

– Hai naroc șî pită unsă !

– Doamne dă , pa cum ar treșe !

Avețî grijă să bèțî cu masură , cât pucețî dușe fișcecare , să nu va ‘mbatațî !

Îi bine omu’ să poarce bautura , nu iè pa om !

Bautura-i bună , numa să ce țâni gi iè !