Clubul UTA nu permite accesul decât a 70 de suporteri poliști!

0
Vă spuneam noi că se joacă tare și îi o zi de luni foarte călduroasă. Se pare că pe Victoriei, la sediul clubului, nu mai merge climatizarea, astfel că Șoani Meszar a dat un komunikat care sună cam așa: ˝Pentru a evita aglomerația la intrarea la meci sau preîntâmpinarea oricăror situații nedorite, clubul UTA îi invită pe toți spectatorii să vină din timp la stadionul ”Otto Greffner”. Porțile se deschid la ora 15:30, iar spectatorii sunt rugați să aibă asupra lor act de identitate. În calitate de organizatori ai meciului, îi înștiințăm pe susținătorii clubului ASU Poli Timișoara că vom permite accesul la stadion doar celor 70 de suporteri care au beneficiat de numărul de bilete alocat conform ROAF, adică 5% din capacitatea totală a stadionului ”Otto Greffner”, chiar dacă aceștia, prin diverse metode, au intrat în posesia unui număr mai mare de bilete decât cele alocate. Această măsură este luată pentru siguranța tuturor spectatorilor prezenți la meci.¨ No, acum să vedem cine îi numără pe ăia 70, cine îi oprește pe ceilalți câteva sute care vor veni cu biletele în mână! Cum poți să oprești oameni care au bilete cumpărate ca să intre la meci, nu știm, o fi ceva management low-cost și nu știm noi. Ce ne miră foarte tare în continuare este că mai sunt bilete de vânzare chiar după ce au luat timișorenii peste 300 plus alea date oficial! Total or fost vreo 1200 de pachete. Se pare că vor fi de vânzare și mîine la stadion la Șiria! Dezinteres al spectatorilor sau sabotaj al suporterilor? Dragi tovarăși, nu-i gata ziua, stați pe recepție, mai vin și alte informații, așteptăm o zicere și de la Jandarmerie, să vedem ce mai plănuiesc movii, cu ce vin la meci, câți vin și alte alea. Revenim mai spre seară!   Tribună 2

HC Beldiman s-a CALIFICAT la Turneul Semifinal

0
În perioada 21-22 aprilie 2018, Handbal Club Beldiman a participat cu juniorii 4 la Turneul Eurozonal RO 5 organizat în localitatea Reșița.
La acest turneu au participat 7 echipe: CSMS Reșița, LPS Banatul Timișoara, Știinta U Petroșani, CSS Lugoj, HC Beldiman, Unirea Sânnicolau Mare și Șc. Gen. 7 Timișoara, împărțite în două grupe.
HC Beldiman a făcut parte din grupa 2, alături de Unirea Sânnicolau Mare și Șc. Gen. 7 Timișoara.
În urma jocurilor disputate, HC Beldiman s-a CALIFICAT la Turneul Semifinal, care se va desfășura în luna mai, locația stabilindu-se în funcție de cerere și ofertă către FRH.
HC Beldiman a obținut prin jucătorul Burzo Andrei și titlul de golgheter al Turneului.
„La un an și jumătate de la înființare, se văd rezultatele muncii depuse de către noi, prin această CALIFICARE la Turneul Semifinal de juniori 4. Este o performanță pentru noi și suntem foarte bucuroși.” a declarat antrenorul George Beldiman.
Lotul echipei HC Beldiman:
Portari: Kurucz Patric, Barbicioiu Andrei
Jucători:Beldiman Robert, Burzo Andrei, Gaulea Dragoș, Boldiș Ayan, Repede Alex, Covaci Beny, Toma Cătălin, Chifu Matias, Ulrich Lucas, Chera Cristian.
Antrenori: Adriana și George Beldiman

Timișorenii au cumpărat și astăzi bilete la derbyul vestului!

0
Astăzi, cu o zi înaintea partidei, în jurul orei 11.00, movii au postat pe forum o poză cu o masă plină de bilete, circa 300 după cum se vede, între care sunt câteva zeci de bilete la celelalte meciuri ale UTA din acest sezon, ca să arate că au cumpărat pachete. Textul de la poză este edificator: ˝Dat fiind interesul ridicat pentru deplasarea la Şiria, Peluza Sud Timişoara a făcut toate demersurile pentru suplimentarea numărului de bilete disponibile. Astfel, pentru a vă asigura unul din ultimele bilete pentru derby sunteți asteptați si astăzi la D’arc, între 18-21.˝ Se mai îndoiește cineva că vor fi 500 de timișoreni la meci? ce se va întâmpla marți la porțile stadionului va intra în istoria fotbalului, dacă ne gândim că jandarmeria va însoți 500 de timișoreni cu bilete valabile iar Meszar cu ai lui vor să-i bage la peluza de 100 de locuri. Țineți aproape, mai revenim în cursul zilei cu alte informații calde de la comuniștii noștri infiltrați peste tot.   Tribuna 2

Jiță Falcă te iubim, kă ka tine nu găsim! Oare?

0
Anul acesta, cheful de Sfântul Gheorghe al faraonului Falcă Celentano de Arad se va ține la Marem. Deci, atenție! Acei care mergeau în anii trecuți cu plocoanele la Prezident, anul acesta darurile și plocoanele se duc la Marem. Dar un obicei tot a rămas. Acela ca prezența să fie programată pe căprării, nu toți odată, buluc. Ci pe etape, în funcție de grad și funcție. Noi, comuniștii de la Flacăra roșie, le urăm La mulți Ani tuturor purtătorilor numelui sfânt de Mare Mucenic Gheorghe și le dorim viață lungă și multă sănătate. La al nost ctitor de supermarketuri și demolator de stadioane îi urăm să fie primul pe lista de europarlamentari la anul că-l votăm cu ambele două mâini. Dar, după cum vede Orban, n-o să avem noi norocul ăla. P.S. Ne-am amintit și de Gheorghe Seculici, oare deseară va fi sau nu va fi și el la Marem? Ori poate nici de data asta nu s-au ajuns scaunele pentru toți supușii și favoriții faraonului Aradului.

Bancuri cu Gheorghe

0

– Mă, Gheorghe, ce-i cu taurul tău, ăla care nu mai avea putere? – Îi bine, mă, i-o dat veterinaru’ tablete şi acuma îşi face treaba. – Şi cum le zice la tabletele alea, mă? – Nu ştiu, mă, cum le zice, dară au gust mentolat.

Ion: Mă Gheo, aseară aproape că l-am văzut pe tată’tău. Gheo: Doamne feri, d’apăi ce vorbă-i asta, mă Ioane? Ori l-ai văzut, ori nu l-ai văzut; cum îi asta că aproape că l-ai văzut? Ion: Pai mă, tată’tău nu lucra în gara la Dej? Gheo: Ba da. Ion: Şi în echipa lui nu au salopete de alea galbene, cu numere pe ele? Gheo: Ba da. Ion: Şi tată’tău nu are număru’ 55? Gheo: Ba da. Ion: No, apăi d’aia zic, io l-am văzut pe ăla cu număru’ 54.

– De ce te plângi, bade Gheorghe? – Domnu’ doftor, ‘nainte, când mă uitam la o muiere, gata eram. Amu, pot să mă uit şi-o săptămână… – Bade dragă, eu sunt doctor de ochi. Matale trebuie să mergi la alt specialist. – Ba! Eu crez că la ochi îi baiu…

Doi ciobani: – Gheorghe, am găsit o modalitate ca să nu-ţi mai miroasă urât ciorapii! – Care, mă? – Nu-i mai porţi!

– Trebuie să mergem în Italia, îi spune Gheorghe lui Ion. – De ce, mă Gheorghe? – Păi acolo serveşti micul dejun, după care faci sex toată dimineaţa. La prânz, o masă bogată, câteva sticle cu vin şi iar sex toată după-amiaza, apoi o cină uşoară, cu şampanie şi toate cele şi iar sex toată noaptea. – Bă, eşti nebun, e beton, de unde ştii tu toate astea? – Mi-a spus soră-mea!

– Măi Gheo, găsit-ai tu vreodată bărbaţi străini la tine în şifonier?– Nu, Ioane, n-am găsit niciun străin, toţi erau români…

– Măi Gheorghe, dă-mi împrumut un kil de pălincă până ce-oi face-o pe-a me. – Ia, măi Ioane, că doar suntem pretini. Ion, după două zile: – Măi Gheorghe, mai dă-mi un kil de pălincă, mă, că n-am reuşit s-o fac pe-a me. Gheorghe: – Ia, mă Ioane, c-o s-o faci azi, mâne şi tu. După o săptamână, venea Ion spre poarta lui Gheorghe care era la masă cu Măria lui. Gheorghe îi zice lu’ nevasta-sa: – Tu, Mărie, dacă vine la noi, zi-i că nu-s acasă (şi se bagă sub pat). Vine Ion şi zice: – Ziua bună, Mărie ! – Ziua bună, Ioane. – Apăi, Gheorghe une-i ? – Nu-i acasă, zice ea. – No, eu am vinit cu ale două chile de pălincă şi cu încă o jumate să ne cinstim ca-ntre pretini din pălinca nouă. Dacă Gheorghe nu-i aci, ne-om cinsti doar noi. Se cinstesc, se-ncalzesc, se suie-n pat şi s-apucă de treabă. Gheorghe de sub pat aude, simte oarece şi cugetă adânc: Mama ei de treabă! Ce să fac?! Puşcă am, cartuşe am… dar nu-s acasă!

Ion vede pe Gheo ducând un cal de căpăstru. – Mă Gheo, da’ unde duci calu’? – La veterinar. – Au ce are, mă? Nu mâncă? – Ba mâncă. – Dară nu-i şchiop? – Nu-i şchiop. – O fi beteag? – Ba nu-i beteag. – Apăi atunci de ce-l duci la veterinar? – Apăi dacă-i al lui…

– Mă Ioane, eu tot văd la TV şi ascult la radio de bursă. Ce e aia bursă? – Păi, mă Gheo, e cam greu de explicat dar, uite îţi dau un exemplu. Tu îţi cumperi o găină care îţi face nişte ouă. Din ouăle alea ies alte găini care şi alea fac ouă. Şi din ouăle alea ies alte găini care şi ele fac ouă. Şi tot aşe până la un moment dat tu ai câteva sute de capete de găini. No, şi-atunci numa că vine o apă mare şi învolburată şi îţi ia toate găinile şi le îneacă. Ş-apăi atunci tu imediat te gândeşti… mama mă-sii de afacere, raţe trebuia să cumpăr!

Ion şi Gheorghe la cârciumă: – Mă Ioane, tu ştii care-i diferenţa dintre o femeie şi o vacă? – Habar n-am, mă Gheo’. – No, da’ nici tu nu prea eşti pretenţios.

– Ce-i cu vânătaia aia la ochi, Gheorghe? – Ce să fie, m-am îmbătat ieri tare de tot… – Şi ai căzut? – Nu, nu, a venit nevastă-mea la bar după mine… – Aşa, şi ce legătură are asta cu vânătaia? – Păi are, că i-am cerut numărul de telefon!

Un pilot, un marinar şi Badea Gheorghe stăteau de vorbă. Pilotul spune: – Eu, cînd aterizez, îmi sun nevasta şi o avertizez că am ajuns. Să nu am probleme! Marinarul la fel: – Cînd a acostează nava, dau telefon acasă, să nu am neplăceri! Badea Gheorghe tăcea. Amîndoi au sărit pe el cu întrebările: – Cum, tu nu faci la fel, ca să nu ai probleme? La care el zice: – Nu, eu sun la uşă şi mă duc la geam! N-a scăpat nici unul pînă acum!

În tramvai, Badea Gheorghe calcă o doamnă pe picior. Aceasta, indignată, zice: – Animalule! La care badea zice: – Te pomeneşti că tu oi fi plantă…

– De ce te plîngi, bade Gheorghe? – Domnu’ doftor, ‘nainte, cînd mă uitam la o muiere, gata eram. Amu, pot să mă uit şi-o săptămînă… – Bade dragă, eu sînt doctor de ochi. Matale trebuie să mergi la alt specialist. – Ba! Eu crez că la ochi îi baiu…

Badea Gheorghe pleacă la cosit. Spre seară, este găsit leşinat de nişte vecini, este stropit cu apă şi, după un timp, omul îşi revine: – Ce-i, bade Gheorghe? Eşti bolnav? De ce-ai leşinat? – De foame. – De foame? Da’ lelea Mărie nu ţi-o pus de mîncare? – Ba mi-o pus pită şi slană, da’ mi-am fost uitat brişca acasă.

Badea Gheorghe se plimbă pe stradă cu cei doi copii ai lui. Un cunoscut îi spune: – Bade Gheorghe, ce faini coconi ai! Şi ce mai seamănă între ei! – D’apăi cum nu, că doară îs gemeni. – Şi cîţi ani au? – Băiatul are patru, iar fata cinci.

Gheorghe îşi înmormîntează soacra. Vine omul acasă şi, cînd să deschidă poarta, îi pică o ţiglă în cap, la care Gheorghe, contrariat, zice: – Deja ai ajuns?

Întorcîndu-se de la coasă, badea Gheorghe îl vede pe Ion, cu un cercel în ureche, plimbîndu-se pe uliţă. – Da’ bine, mă, Ioane, mă, tu porţi cercel, mă? – No, d’apăi… – Da’ bine, mă, Ioane, mă, te credeam om serios… – No… – Da’ bine, mă, Ioane, de cînd ţi-oi pus tu cercel, mă? – D-apăi, de cînd l-o găsit Maria în patul nostru…

Doi ciobani: – Gheorghe, am găsit o modalitate ca să nu-ţi mai miroasă urît ciorapii! – Care, mă? – Nu-i mai porţi!

Badea Gheorghe era la cosit iarba de pe marginea şanţului. Deodată trece o maşină cu viteză şi calcă o găină care mergea pe stradă. Şoferul, speriat, opreşte şi încearcă să-şi repare greşeala, plătindu-i omului găina. Ridică de jos găina moartă şi se duce spre badea Gheorghe, care privea nepăsător scena, şi-i spune: – Bade, e a matale găina asta? Badea Gheorghe se uită insistent la găină şi spune oarecum încurcat: – No! Eu n-am găini aşa late!

Badea Gheorghe a început să repare acoperişul casei. Partea bună e că a ajuns în vîrful casei. Partea proastă e că a început să alunece. Partea bună e că s-a prins de burlanul casei. Partea proastă e că burlanul s-a rupt. Partea bună e că sub el era o căpiţă de fîn. Partea proastă e că în capiţă era o furcă cu ţepii în sus. Partea bună e că n-a căzut pe furcă. Partea proastă e că nici pe capiţă n-a căzut…

Gheorghe şi Vasile, pe drumul Clujului, văd o broască ţestoasă: – Vasile, ce-o fi asta? Stă Vasile şi cugetă, şi cugetă… – Gheorghe, asta ori îi ceva, ori mere undeva.

Badea Gheorghe stătea la oi. La un moment dat, apare un luptător de kung-fu, care îi zice: – Sînt luptător de kung-fu şi am să-ţi fur toate oile! Badea Gheo stătea liniştit. Luptătorul îi mai spune încă o dată. La care se ridică badea şi îl snopeşte cu bîta, după care îi zice: – No, kum-fu?

Ion şi Gheorghe se întîlnesc la un colţ de stradă. Întreabă Ion pe Gheorghe: – Unde meri, mă? – Nu ştiu! Da’ tu unde meri, mă? – Nu ştiu! – No, atunci hai p-aci că-i mai aproape…

Ion şi Gheorghe: – Servus, Ioane, ce faci? – Bine, mi-am luat sconcs… – Şi unde-l ţii? – Apăi în pat, la picioare. – Da’ nu pute!? – Ba da, dar s-o învăţa el…

Conferinţă despre viitorul învățământului minorităților în Ungaria

0

În data de 18 aprilie 2018, în orașul Szarvas (jud. Bekes), s-a desfășurat Conferinţa Pedagogilor de Naţionalitate din Ungaria, intitulată ”Viitorul copiilor de naţionalitate”, organizată de Institutul Pedagogic ”Gal Ferenc” din Szarvas. La eveniment a participat Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, alături de reprezentanți ai minorităților română, germană și slovacă din Ungaria, precum și autorități locale și centrale din această țară.

Printre participanți s-au mai numărat Igor Furdik, consulul general al Slovaciei la Bekescsaba; dr. Kiss-Rigo Laszlo, episcopul romano-catolic de Szeged-Csanad (Cenad); Takacs Arpad, şeful Oficiului Guvernamental (Prefectura) Bekes;  Varfi Andras, vicepreşedintele consiliului judeţean Bekes, dr. Kozma Gabor, rectorul universității gazdă, Tiberiu Juhasz, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU);  Ritter Imre, deputat etnic german în Parlamentul Ungariei; Babak Mihaly, primarul oraşului Szarvas,  Maria Gurzău Csegledi, directorul Liceului ”Nicolae Bălcescu” din Gyula, Florea Olteanu, şeful catedrei de naţionalităţi de la Institutul Pedagogic “Gal Ferenc”  ş.a. De asemenea au participat directori și cadre didactice de la instituţiile de învăţământ din Ungaria cu profil de naţionalitate (români, slovaci, germani). Prima parte a conferinţei s-a desfăşurat în şedinţă plenară, urmată de lucrări pe secţiuni ale celor trei naţionalităţi.

La secţiunea română, condusă de prof. Florea Olteanu, au fost prezentate lucrări didactice de specialitate de către Maria Gurzău Csegledi, Mihaela Birescu şi pr. Petru Puşcaş. Elevi de la Liceul ”Nicolae Bălcescu” din Gyula au prezentat publicului un program de dansuri populare românești.

Consulul general român Florin Vasiloni a susținut un discurs în cadrul plenar al manifestării, vorbind despre legislația românească în domeniul protecției identitare a minorităților din România, care depășește standardele europene în domeniu, subliniind că România cere tuturor statelor în care trăiesc cetățeni sau etnici români să asigure menținerea identității culturale, lingvistice, etnice și religioase a acestora. De asemenea, în cadrul secţiunii în lb. română, diplomatul român a vorbit participanţilor despre ofertele statului român de burse şi tabere pentru copii etnici români din Ungaria.

????????????????????????????????????
????????????????????????????????????
????????????????????????????????????

Scandalul biletelor la derby-ul vestului continuă. Vor fi 500 de timișoreni la meci!

1
Incredibil, dar arădenii nu se prea îmbulzesc să cumpere biletele la derbyul de marți, cu Politehnica Timișoara, în schimb suporterii timișoreni, care își susțin și financiar clubul, vin la Arad și își cumpără pachete de trei bilete, cu 30 lei, doar ca să meargă marți, la Șiria. După ce au primit oficial 70 de bilete la peluză și 10 la tribună, șeful suporterilor timișoreni ne anunță, și are și dovada, că au pus mâna pe 350 de bilete la meciul cu pricina. Și dacă mai au nevoie, mai fac rost de câteva zeci în cursul zilei de luni! Deplasarea la Șiria este posibil să o facă cu trenul, închiriind o garnitură de la firma privată Regiotrans. Suporterii arădeni de la peluză sunt șah-mat, se amăgesc doar cu texte de genul că mint movii, că nu vin atâția, că nu se pot organiza și alte copilării. Mai bine s-ar gândi că e cam dubios cum au luat timișorenii atâtea bilete, dacă ne gândim că pentru a lua doar 3-4 pachete, ca să nu li se ceară buletinul, le-ar fi trebuit cam 100 de persoane care să cumpere. Sau 20 de inși care să meargă de 5 ori fiecare. Cam greu, nu? Comuniștii noștri infiltrați printre apropiații clubului ne-au spus că biletele au plecat la Timișoara civilizat, în cotor, cu ajutorul neprecupețit și dezinteresat al unei persoane din club. Persoană care, nu-i dăm numele încă, a și reținut celelalte două bilete din fiecare  pachet, dar încasând banii pe ele! Pam-pam! Deci, va fi o zi de luni, de Sfântul Gheorghe, foarte călduroasă și interesantă. Țineți aproape de noi că nici nu știți ce mai urmează! Tribuna 2

PSD Arad este un fel de Caracal. Din vestul României

0
Măi, fraților, dacă prostia ar ajunge la rang de artă, șefii din PSD Arad ar fi cu toții artiști emeriți, ca pe vremea lui Dragnea, pardon, Ceaușescu. Da, în frunte cu, încă, președintele Dorel Căprar. Mai deunăzi, făcură pesediștii arădeni (nu toți, că nu-i putem băga pe toți în aceaași oală cu câcat în care învârte Dorel de Arad) o fază demnă de Caragiale. Slugile nemernice, atâtea câte au mai rămas, cu mușchii la vedere, au vrut să-i dea o lecție lui Jiță Falcă de Didești de Oltenia. Alias Falcă Gheorghe, zis Celentano de Arad. Dar, dacă Căprar știe ceva despre macarale (prietenii știu De si De), cam așa, ca cele patru blocuri din Caracal, acolo unde a rămas macaraua în mijloc după ce le-au construit, așa i-a învățat și Căprar pe oamenii din turma sa (puținii care au mai rămas). Cică, la ședința CLM unde problema era cu înșelătoria firmei RETIM asupra populației Aradului, al nost Căprar i-a sfătuit să nu se prezinte la ședință, ca să-i dea o lecție lui Celentano de Arad, așa doar că știau ei că votul trece doar cu două treimi (lucru normal, de altfel). Dar, acel șacal din capul Aradului i-a executat (din nou și cu acordul lui Căprar) pe pesediști, că doar se pricepe la mârșăvii (nu vă mai gândiți la Fabrica de Zahăr, că a trecut). Gândiți-vă, de exemplu, la terenul de la Polivalentă că e mai de actualitate. Celentano de Arad a reușit să convoace o ședință „de îndată” și a făcut în așa fel hârtiile ca proiectul să treacă doar cu jumătate+1. E clar că slugile PNL-iste din CLM ridică mâna ca și când îți curge sânge din nas. Încă o dată se dovedește cât de bun e Căprar la coordonare! Se știe de mult că e un slugoi nemernic al lui Jiță Falcă de Didești, dar chiar să lase pe cineva din Ministerul Mediului să-l învețe pe omul din capul Aradului cum să-i execute pe proprii săi camarazi, e prea de tot. Am fi curioși ce zice ministrul Fifor despre șmenurile lui Căprar, dar poate vom afla. Până atunci ne amuzăm „că” Caracalul s-a mutat în PSD Arad. Până social-democrații arădeni să lege capra de barieră și să treacă trenul, nu credem că va dura prea mult. Asta dacă nu se trezesc din letargie. Fiforee, dacă tot ți-ai luat casă în Arad, nu vrei să te implici? Sau îți este frică că… Căprarul din Caracal cu Geani studenta

Sub privirele comuniste ale ziarului Flacăra roșie, România s-a calificat în Grupa Mondială a Fed Cup

0
În anul centenar, românii au parte și de bucurii, nu dar de mizerii politice. Rachetele feminine ale României au reușit să se califice în Grupa Mondială a Fed Cup și, mai mult decât atât, țintesc sus de tot având în componență număril 1 mondial, Simona Halep. România s-a calificat în Grupa Mondială a Fed Cup după victoria în fața Elveției, scor 3-1. În sferturile competiției poate întâlni Franța, SUA, Cehia sau Belarus, ultima cu condiția de a trece de Slovacia. Altfel, locul ei va fi luat de Germania.

Rezultatele celro patru partide:

Simona Halep  – Viktorija Golubic  6-3, 1-6, 6-1

Irina Begu –  Timea Bacsinszky 6-4, 6-1

Buzărnescu/Cîrstea – Jil Belen Teichmann/Viktorija Golubic 6-0, 0-6, 6-10

Simona Halep – Patty Schnyder 6-2, 6-1

Așa cum ați văzut și sâmbătă, comuniștii de la flacăra au fost acolo, au fost și astăzi și vor fi peste tot unde România se afirmă prin sport! Hai România! foto și video: Flacăra roșie

A început (din nou) reabilitarea la Teatrul Vechi. Falcă a mobilizat „echipa”!

0
Teatrul vechi sau Teatrul Hirschl, pentru cunoscători, este o clădire declarată monument istoric, de care Jită Falcă de Didești a cam uitat demult. Asta după ce un ilustru muzician arădean a mai încercat (pe bani grei) să o readucă la un stadiu de fușăreală. Financiar i-a ieșit muzicantului, dar clăridirii… vai, vai. Bani, și nu puțini la acea vreme, aruncați în vânt. Dar, tovarăși cititori comuniști de la Flacăra Roșie, haideți să nu fim chiar așa de răutăcioși. La fel ca și la Stadionul UTA, de care Falcă s-a apucat să ia bani cu mulți ani în urmă, și la care lucrează maxim doi muncitori, așa se întâmplă mai nou și la Teatrul Vechi (monument istoric!!!!). Mai deunăzi, un muncitor, da ați citit bine, unul s-a apucat de „renovat” clădirea. Ce să zicem, noi ne bucurăm că, totuși, au început lucrările la un obiectiv istoric al Aradului, acolo unde a fost sufleor chiar poetul neamului românesc, Mihai Eminescu. Dar, pe lângă Falcă și muzicantul Aradului (un fel de „gurist” la clape – vorba lui), așteptăm cu nerăbdare să vedem cam în cât timp acest muncitor cu canciocul și mistria lui reușește să finalizeze lucrarea (oare există autorizație de „renovare”, de construcție…? Noi numa întrebăm…). Iar pe Celentano de Arad, pe numele lui de scenă Gheorghe Falcă vrem doar să-l întrebăm dacă în mega, ultra sulifantasticul, mirificul proiect „Regenerarea Urbană” va reuși să angajeze mai mult de doi muncitori? Ce bătaie de joc face acest „monstru” așezat vremelnic în bănosul (mare parte la negru) și confortabilul fotoliul de la Primăria Aradului, are atâta tupeu încât ar putea fi stabilit ca etalon. Și nu numai, poate că dacă s-ar măsura și prostia în „Falcă”, suntem siguri că ar fi la fel, etalon. Dar, de unde nu e nici Dumnezeu nu cere. Dar, ne dă cu vârf și îndesat. Că merităm! Că arădenii, cei care susțin pe principiul că: „nu-i bai că a furat, dar a și făcut!”, să belească „belengerul”, atât nouă, cât și majorității arădenilor. P.S. Apropo, unde sunt investițiile și mijloaclele fixe de la Teatrul Vechi și CCA? Pe Andras Ando îl vom întreba, în curând, despre unele opere de artă… de pe perete, „preluate” de la Casa de Cultură a Municipiului Arad. R.D. Foto – Live Arad

NEWSAR: Teatru GROTESC, cu „o combinație dintre Butt-head și Gigi Maxilar”, în Primăria Arad. Recunoaşteţi personajul?

0

Deşi de obicei nu procedăm aşa, preluăm astăzi un text de pe pagina de Facebook a fostului consilier local municipal Florin Galiş. Omul povesteşte ce a păţit în Primăria Municipiului Arad. O păţanie demnă de proza absurdă. O păţanie care-l are ca protagonist pe „Omul-care –il – interpreta –pe primar ”. Care, potrivit textului, s-a manifestat într-un mod care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi… Dar, personajul nu e la prima abatere, ieşirile sale necontrolate intrând deja în folclorul popular. Ce a făcut de data asta aflaţi din textul savuros al lui Florin Galiş:

Poveste imaginară din lumea reală. Și viceversa.

Mă duc vinerea asta în Primăria Aradului pentru o chestiune personală, fără importanță. Deși am fost consilier în mandatul trecut, recunosc că nu-mi face o plăcere deosebită să calc prin primărie, că atmosfera e sumbră și destui oameni timorați. Tocmai de aceea mă duc rar, și doar dacă am ceva treabă. Chestiunea pe care o aveam nefiind de importanța vitală pentru națiune, gândii că, daca tot mă aflam în zonă, să intru la biroul de Administratie publică, ca să salut colegii de acolo cu care am colaborat bine în cei 4 ani de consiliu. Văd multa agitație, mi se spune că se pregătește o ședința de consiliu pe viteză convocată de primar să rezolve cu pubelele, înteleg ca oamenii au de lucru și cam în 3 minute salut și dau să plec. Când sa ies pe hol din biroul cu pricina, să vezi comedie! În pragul ușii își făcu apariția un om îmbrăcat intr-un costum vag-lucios, leit ca primarul Aradului, care dezvolta acelasi ranjet de gazela aflată în casting pentru un film despre salvarea planetei și atitudinea prietenoasa a lui Shere Khan, flămând. Sigur, nu bag de seama ca respectivul nu era in mod cert primarul, dar îl salut ca și cum ar fi fost, și dau sa ies pe holul care se deschidea în spatele său. Omul-care –il – interpreta –pe primar (am sa-l denumesc pe scurt OCIP), mă oprește însă marțial cu un “Ce cauti aici, mă”. Impresionat sincer că Omul-care –il interpreta –pe primar era atât de preocupat de incidența mea în zonă, îi răspund ca eram prin primărie și am intrat să-mi salut foștii colaboratori din zona cu pricina, oameni cu care in decursul timpului chiar am avut o conlucrare bună. “Pai cum, acuma intră oricine aici?” zise OCIP. I-am zis lui OCIP ca am fost consilier prin ogradă și deci, raportat la context, nu sunt “chiar oricine”. “N-ai ce să cauți tu aici”, perorează OCIP, moment în care am băgat de seama că individul era foarte serios întru indignare. “Da de ce, zic, e primăria ta?”. Ca si cum i-aș fi dat foc, OCIP se dezlanțuie într-o avalanșă de texte si subtexte: pe de o parte certa angajații că m-au lăsat să intru in biroul cu pricina (de parca bieții oameni trebuiau sa stea de pază la ușă și să selecteze în baza cipului implantat de OCIP – ia uite ce joc de cuvinte); pe de alta mi se adresa mie, recitând formule din chimia de a VI-a. Îi spun să se calmeze și dau să plec, scena părându-mi-se grotescă pâna la cer. La apelul meu la calm, OCIP zice “ hai ca n-am timp de tine, eu trebuie sa lucrez aicea“. Îi răspund, stând încă pe o buză de calm ca n-are decât, doar nu-l opresc eu. Acuma, în paranteză, știu ca puteam să-i dau multe răspunsuri mult mai adecvate de genul “mai bine nu mai lucra, nu vezi unde naiba ne-a adus lucrul tau?!, have a break, kitty – cat ”samd. Dar m-am marginit la formula non-ofensivă. Nemultumit insă si de aceasta, OCIP zice “bine, bine, ai numa grijă” . Mă opresc din drumul meu pe hol, si, curios ca Mowgli la foc, ma intorc si il intreb: “să am grijă la ce?’ . OCIP zice “hai lasa, o sa vezi tu numa”. Continui “ o sa vad ce?” Și apoi, pentru ca buza de calm pe care stăteam a inceput sa se micșoreze ca efect la botox , zic “dacă ți se pare că amenințările tale mă impresionează, să stii că nu”. Nu mai țiu bine minte dacă am zis doar “amenințările tale” sau “amenințările tale de doi lei”, dar din acribie si preocupare ca prietenii care mă citesc sa aibă tabloul cât mai complet, pun si varianta 2. OCIP explodă peste angajații din birourile primăriei, gata sa ghilotineze pe oricare ar fi agreat sau încurajat prezența mea în zonă, mie zicându-mi vorbe încurajatoare de drum bun. Le iau ca atare, nu consider ca trebuie sa continui sceneta asta jalnică, și dau să plec, nu fără un gând că, oare, primarul ăla adevarat pe care cred eu ca ar trebui să-l aibă Aradul, știe cum se comporta sosia lui care îi seamană perfect, ba chiar i-a copiat și râsul ăla mânzesc, marcă înregistrată?! Sfarșit scena 1. Ies pe holul principal de la etajul 1, acolo unde bunii arădeni știu că se află Sala Ferdinand. In fața sălii, ceva agitație, pregăteală etc. Pe hol, dau peste un distins ziarist ardean (căruia nu-i dau numele că nu vreau sa expun omul la represalii ulterioare). Ne știm de mult, dăm mâna, îl intreb ce mai face. Nici nu apucă omul să raspundă , că pe ușa de pe holul aferent își face din nou aparitia OCIP. Dă să coboare scările, dar ma vede stând de vorbă cu ziaristul. Dau sa-l ignor, dar el bulbuca ochii si zice “Mă, tu nu ai plecat încă?” . Mă uit ca prostul la el, și mă gandesc că fie dorm si visez ceva din Kafka, fie sunt la camera ascunsă. Răspund ” E treaba primarului să spună cine intră si cine nu în primărie?! Nu ziceai că ai treabă?” . Repet: eram pe HOLUL PRINCIPAL DIN PRIMARIA ARADULUI, nu în vreun birou obscur. Banuind ca omul asta crizat din fata mea nu era OCIP, ci chiar primarul, si că mă aflasem în tot acest timp într-o eroare privind calitatea persoanei, îi recomand să-și vadă de treaba lui importantă de primar, pe care musai că o are. Începe sa coboare zglobiu scările, adresându-mi-se cu un ton tot mai pițigăiat, pe măsura ce cobora. Rămân perplex din nou: sa fi intrat OCIP in rolul de dizeuză maltratată, că pe măsura ce cobora, vocea i se pițigăia?! Dialogul continuă peste linia sinuoasa a scărilor din holul primăriei; raspund si eu cu voce tare dizeuzei, spunându-i ceva de genul “bravo primare, asta e treaba ta, să ții seama la cine intră în primăria asta, care e loc public?!” . Sunam ca un duet dramatic din Rigoletto, când dizeuza atinse culmea tremoloului și zise ”Te dau afară!!!!” . Apoi, către sărmanul paznic din cușca de la parter : ‘’ dă-l afara din primărie, acuma, acuma imediat, pe ăla , ăla de sus”, și iesi din scenă pe o ușa laterală, în foșnet de mătăsuri. Săracul paznic, angajat la Poliția locală, ce sa facă? Porni încurcat pe scări, cu expresia pe care o are mecanicul auto atunci cand cineva ii cere sa-i spele rufele. Poate omul știa că în mandatul trecut am fost unul dintre puținii consilieri care s-au luptat pentru majorarea salariilor de mizerie ale celor din Politia locală, vreme în care pe primar îl durea la bașcheți. Poate nu știa. Dar expresia lui aia era, care v-am descris-o. Ziaristul nostru, perplex. Îi zic omului de la locală să stea liniștit, că nu are el vreo vină ca vătaful la care lucrează e crizat, și că voi pleca. Cu ziaristul dăm din umeri a paguba, ne dăm mâna și plec. L-am lasat în urma cu o scenă tare, pe care însă nu o va scrie vreodata.Sfârsit scena 2, și ultima, a dramoletei. Ei, acuma, la concluzii, ce să zic?! Ca OCIP (omul –care – interpreta –primarul ) era chiar primarul unui oraș cu oarece pretenții la civilitate ?! De asta v-ati prins, sunt sigur, ca și de micul meu joc al oglinzilor. Dar, sincer, mi-e greu să vreau să cred ca primarul unui oraș poate fi ca acest personaj căruia prefer să nu-i dau numele, el fiind pentru mine o combinație dintre Butt-head și Gigi Maxilar, un personaj obscur din filmul “Cu nasu la psihiatru”. Daca cu primul aduce, având aceeasi prezență scenică și satisfacția că poartă un nume reprezentând o parte a corpului, cu al doilea ar trebui sa facă tandem preocupațional. Ceea ce v-am povestit mai sus nu e, din nefericire, vreun exercițiu de stil, mai mult sau mai putin reușit. E un fapt pe care l-am trait personal, vineri, în primăria Aradului. A ARADULUI, nu a dumitale, Domnule Primar. Dar , hai să nu încheiem prea dramatic. Logica simplă spune că, dacă primăria e a primarului și el poate expulza pe oricine dintr-o cladire publică, poate face la fel cu oricine din oraș sau cu oricine din propria casă, până la urmă. Bine, casa ta e tot a primaurului-vătaf, ca doar Aradul e moșia lui, mostenită din tată-n fiu. Voi fi, așadar, cu mare bagare de seamă dacă o să-l vad prin oraș sau, Doamne- ferește, pe la mine pe stradă. Ceea ce vă recomand și vouă! Nu știu cum ar fi descris prietenul Eli Pintea, fin acordeur al metaforei, toată povestea de mai sus, dar mai ca aș fi curios, așa, ca o provocare amicală la descriptio mundi. Sau cum ar fi zugravit-o un prieten pictor, sau cum ar fi cântat-o Teo. Dar eu, deși nu am vrut să v-o istorisesc, pentru ca subiectul mi se pare, finalmente, jalnic, am facut-o, pentru ca realismul ăsta, care pare uneori suprarealism si teatru absurd, e lumea în care trăim. De asta și pentru că azi am jucat tenis, relaxat. Dar asta e o alta poveste, vorba lui Kipling, pe care l-am tot citat mai sus. Ei, prietenii mei, poate , chiar au lucruri importante de facut. Eu e posibil ca vreodată să ma apuc de scris teatru. Sper ca ipotetica piesă pe care aș putea-o scrie să nu fie la fel de proastă ca cea pe care v-am istorisit-o, prieteni. Florin Galiş

Panică la Arad înaintea meciului UTA – Poli! Vin movii!

1
Forfotă mare cu doar câteva zile înaintea partidei dintre rivalele vestului fotbalistic. Cu toate că în mod normal, după capacitatea stadionului din Șiria, unde i-a trimis întemeietorul clubului UTA pe stil noi, Jiță Falcă chiar el (himself), la oaspeți li se cuveaneau doar vreo 80 de bilete,  ei bine, druckerii de la sud de Arad se laudă că au cumpărat peste 300 de bilete de la sediul clubului! Dovada o aveți în poza de la articol. Au bilete de 10 lei la cotor spre deosebire de arădenii care sunt obligați să cumpere pe lângă acest bilet și alte 2 la meciuri ulterioare, toate trei băgate într-un plic! Cum ar veni, marketing low-cost, să mai vândă ceva bilete. Se observă în poză și că celelalte două bilete sunt diferite față de cel de la partida de marți, de la ora 17.00 La auzul acestei vești, cei 30 de membrii ai Suporter club UTA și cu brațul lor înarmat, cei circa 100 de peluzari care se pregătesc de meci ca să îl mai înjure o dată pe Ionuț Popa, au intrat în panică totală. Le e clar la toți că cei 300 de druckeri vor acoperi tot meciul fondul sonor și nu se vor auzi înjurăturile peluzarilor la televizor. Poate doar încurajările arădenilor de la tribună vor reuși să echilibreze situația. Penibili ca de obicei, după ce știau că movii primesc doar 80 de bilete și se gândeau că nu vor veni pe stadion la Șiria, formatorii de opinie de pe forumul suporterilor lui Proca au regretat că nu va fi derby și între galerii, pentru ca acum, când au auzit că vin 300 de spartani movi au început să înjure clubul pentru, ia ghiciți, lipsă crasă de profesionalism și organizare. Atâta pot acești suporteri care nu au jucat fotbal decât în curtea școlii. Asta este situația în acest weekend, biletele, ceva peste 1000 de bucăți, s-au vândut doar la sediul clubului și la stadion la Șiria, la sediul suporterilor nu s-au mai dat ca în toți anii din urmă, aceștia făcând un pas în spate după numirea lui Ionuț Popa la cârma echipei. Să sperăm că și în aceste condiții UTA va câștiga derbyul cu Poli! Până atunci, vă vom ține la curent cu adevăratele știri de la această partidă!   Tribuna 2

Sorana cu aplauzele, Simona cu Begu cu rachetele

0
Așa cum au observat cititorii noștri fideli, în poza de la articolul de aseară, erau doar Simona Halep și Irina Begu. Se pare că Simona a pus o vorbă bună la Florin Segărceanu și acesta a decis vineri că racheta a doua este Irina, astfel că Sorana va aplauda din tribună, cum a și declarat aceasta ironic după decizia căpitanului nejucător al României. Totuși, Florin segărceanu nu exclude ceva modificări până duminică. Deocamdataă meciurile de sâmbătă sunt Simona Halep cu Viktorija Golubic, în primul meci al înfruntării cu Elveția iar Irina Begu o înfruntă pe Timea Bacsinzsky, după ora 12:30. Duminică, Simona Halep urmează să o înfrunte pe Timea Bacsinzky, în timp ce Irina Begu ar urma să joace contra Viktorijei Golubic. Apoi, în eventualitatea unui meci decisiv, Halep și Begu ar urma să facă pereche împotriva cuplului Patty Schnyder/Jil Teichmann. HAI ROMÂNIA!

Direcția de Asistență Socială Arad – comunicat de presă

0
A-ți cunoaște istoria presupune o formă de respect de sine a fiecăruia! Direcția de Asistență Socială Arad în parteneriat cu Complexul Muzeal Arad, a oferit în data de 18 aprilie 2018, persoanelor vârstnice din Centrele de zi vizite ghidate, gratuite, în muzeu. Tema evenimentului a fost rolul Aradului la realizarea Marii Uniri în urma cu un secol. Acțiunea a avut ca scop marcarea Centenarului Marii Uniri (1918-2018) și rememorarea evenimentelor care au condus la Marea Unire și formarea statului național, unitar, România.           Totodată a însemnat o incursiune în spiritul excepționalelor trăiri pe care istoria le oferă întotdeauna.              Mulțumim pe această cale conducerii Complexului Muzeal Arad pentru prezentarea interactivă oferită vârstiniclor care au trăit retrospectiva valorilor naționale.    Director general                                                                      Purtător de cuvânt Oana Pârvulescu                                                                         Angelica Stana  

Simona Halep la masa vecină!

0
Suntem peste tot. Noi, comuniștii de la Flacăra roșie, suntem acolo unde trebuie să fim. Astă seară o avem vecină de masă pe Simona Halep, la Cluj. Suntem nerăbdători să înceapă tenisul, să batem elvețiencele. Sâmbătă, românii vin la Cluj sau sunt cu ochii pe televizoare! Joacă Simona! Hai ROMÂNIA!

Alpolgármester Levente Bognar îi Főnök și la parcări!

0
După cum se poate vedea la kép la articol, úriember-ul Bognar face ce vrea cu mașina de serviciu în fața Teatrului din Arad. Cum Fáraó Jiță încă nu a săpat la spate la piac să facă mélygarázs pentru mașini, unde să-și pună Levente szolgáltatás autó? Unde vrea mușchiul lui, adică pe sens invers, în curbă, în intersecție, lângă trecerea de pietoni! Bravos, vice, az egészség és az erény să le-o tragi în continuare la arădeni!   Bozmeg și tăt de-a roata!  

Ziua Francofoniei la Gyula, Ungaria

0

În data de 17 aprilie 2018, sub genericul „Rendez-vous francophone”, Consulatul General al României la Gyula, în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad (UVVG) a organizat  o manifestare culturală dedicată Zilei Francofoniei, la sediul din Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU) din Gyula.

La eveniment au participat peste 150 de persoane, din cadrul comunității istorice românești din Ungaria, dar și oaspeți din România, de la Arad, Oradea sau Timișoara. La eveniment au participat printre alții PS Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și alți clerici din cadrul Episcopiei, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Mihály Zalai, președintele Consiliului Județean Békés, Ștefan Oroian și Aurel Becan, membri ai prezidiului UCRU, Eva Iova Șimon, redactorul-șef al săptămânalului „Foaia Românească”, Gheorghe Marc, președintele Clubului Pensionarilor Români din Gyula, Ioan Tat, președintele Autoguvrnării Românești din Șercad (Sarkad), Ion Budai, fost director al Liceului ”Nicolae Bălcescu”, alte cadre didactice etc.

Din România au participat Aurel Ardelean, președintele și rectorul fondator al UVVG, Codruța Stoica, Prorector al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, pr. Ovidiu Duma, repzezentant al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, Speranța Milancovici, decanul Facultății de Științe Socio-Umane și Educație Fizică și Sport la UVVG, Lucian Silaghi, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor, Anca Stoenescu, inspector școlar general adjunct și alți reprzentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Arad, Cristina Marian și Claudiu Damian, inspectori la Inspectoratul Școlar Județean Bihor, invitați din Timișoara ș.a.

Evenimentul a început prin cuvintele de salut și de prezentare a importanței francofoniei, adresate de consulul general Florin Trandafir Vasiloni și președintele UVVG Aurel Ardelean, urmate de imnurile Ungariei, României și Franței, dar și de alte piese în limba franceză, precum și cântări pascale, interpretate de Corul „Pro Musica” din Gyula, dirijat de prof.  Adrian Bughi.

Programul manifestării a cuprins un program oferit de elevi de la Școala Generală „Lucian Magdu” din Bătania (Battonya), care au interpretat cântece sau povestiri; mesaje despre francofonie (Speranța Milancovici și Codruța Stoica), sau despre beneficiile colaborării între România, Franța și țările francofone (studenți de la UVVG, veniți din Algeria și Tunisia), un recital al artistei Claudia Iuga din Arad, precum  și mesaje de apreciere despre acest eveniment, adresate de PS Părinte Siluan, Eva Iova Șimon și președintele CJ Bekes,  Mihály Zalai.

Evenimentul s-a încheiat printr-o recepție care a cuprins și o componentă culinară franceză.
Galerie foto:

Raliul Rablelor, eveniment în PREMIERĂ în România

Organizatorii au dat publicităţii noi detalii legate de „Raliul Rablelor”, eveniment desfăşurat în premieră în România, care va avea loc în luna iulie, în comuna Zerind. Cel mai important: A fost prezentat un protip de maşină (foto) cu care se va putea participa la concurs. Aceasta trebuie să îndeplinească anumite condiţii, în special în ceea ce priveşte siguranţa concurentului. Astfel, maşina are sudat în cadru metalic care nu permite deformarea caroseriei în caz de răsturnare pe pistă. Totuşi, organizatorii speră că nu va fi cazul, cursa nefiind din acelea care presupun, voit, răsturnări spectaculoase, ci doar o competiţie de viteză. Primarul Alexandru Simandi şi partenerul maghiar al „Raliului Rablelor”, Janos Kajla, alături de viceprimarul Alexandru Komlosi au oferit şi alte detalii, în cadrul unei conferinţe de presă. Astfel, pista care va găzdui competiţia va fi amenajată la ieşirea din Zerind spre Arad, pe partea stângă a drumul naţional, şi va fi una sub formă de circuit. Participanţii vor trebui să respecte un regulament, specific unei astfel de competiţii, care va fi dat publicităţii în curând, după traducerea lui din limba maghiară. În ziua competiţiei, toate maşinile vor fi verificate, ca să corespundă din punct de vedere tehnic şi al cerinţelor unui asfel de concurs. Fiind prima ediţie, organizatorii speră să aibă concurenţi cel puţin din judeţele Arad, Bihor şi Timiş. Taxa de participare este de 50 de lei/maşină dacă înscrierile se fac cu minim o săptămână înainte de data concursului (14 iulie 2018) şi 80 de lei/maşină pentru cei care achită ulterior, inclusiv în ziua raliului.

Pesedeul pierde președenția FRF, Lupescu a luat sub jumătate din voturile lui Burleanu!

0
Dragnea a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile FRF, candidatul susținut pe față de tot pesedeul, Ionuț Lupescu, a pierdut lamentabil cursa pentru președenția fotbalului românesc. Rezultatele după încheierea procesului de numărare au fost: Răzvan Burleanu 168 voturi, Ionuț Lupescu 78 voturi, Marcel Pușcaș doar 8 voturi iar Ilie Drăgan niciun vot. Răzvan Burleanu:˝Nu a fost un fleac dar i-am ciuruit˝. Pe pesediști, am completa noi.   Lupu lu’ Dragnea 

Cine ar fi crezut: Mihai Gâdea și Rareș Bogdan de aceeași parte a baricadei alături de Ionuț Lupescu

0
După ce în seara zilei de luni, Antena 3 a ieșit la luptă cu 3 ore de emisie cu Lupescu în studio alături de monștri sacri ai fotbalului românesc și internațional, Mircea Lucescu, Sir Alex Ferguson, Ioan Sabău, Ciprian Marica și alții, iată că marți seara am avut parte de o surpriză din partea lui Rareș Bogdan, care timp de o oră a cerut votanților să îl aleagă pe Lupescu în dauna ˝impsotorului˝ Burleanu! Cu toate că știa că tot pesedeul votează Lupescu, oare ce l-a determinat pe opozantul declarat al ˝mafiei roșii¨, Rareș Bogdan, să declare nici mai mult nici mai puțin că va pleca din țară dacă iese Burleanu și partidul de guvernământ va face un miting de 1 milion de oameni. Culmea este că și TVR, post național, prin vocea realizatorului Ionuț Cristache, a făcut tot marți seara lobby la greu pentru Lupescu. Acum patru ani, Burleanu a câștigat detașat având în spate politicul de dreapta. Astăzi, se vorbește de o implicare a serviciilor și parcă vedem deasupra lui Lupescu umbra lui Mircea Sandu. Păcat că Ionuț Popescu a dezamăgit cu această implicare a sa doar după ce a primit acceptul politicului și chiar dacă el denunță această înțelegere, cine îl mai crede? Senzația este că indiferent cine va ieși, vor fi doar anexe la politicienii zilei, mari minuni și revoluții nu vor face, promisiunile de sprijin politic în proiecte sunt baloane de săpun care se vor sparge încă din primul an în capul ˝alesului zilei˝.   Tolo și Ioani