Un nou episod din Atletico Textila a început furtunos, cu Marius Țucudean în atac, driblinguri, ruperi de ritm dar pe când să ajungă la poartă, majoritatea a fluierat offside. Omu’ s-a resemnat și a făcut pasul înapoi, astfel că Șoani Meszar rămane singurul vârf împins. Împins de ˝luceafărul˝ sportului arădean (este vorba despre Jitză Falcă), fără de care nu mai poate să se existe nimic în urbea în care un baron a construit și altu’ a demolat. Fără suticile (de mii) servite de baronul contemporan, cei doi copii de suflet ai tăticului sportului arădean, Atletico și UTA ar pierde loptele în porumb prin satele din județ.
Ce nu a căzut bine fostului fotbalist al UTA-ei se pare că ar fi calitatea profesională scăzută a unor diriguitori de prin club șiiii, acel fifty-fifty stabilit de Șoani la cashul încasat pe vedetele care au zburat și vor mai zbura spre echipele cu cașcaval. Cum Șoani vrea să bea lapte și de la văcuța Atletico și nu vrea să mute toți tăurașii la UTA, să îi îngrașe acolo, nu a mai fost cale de împăcare.
Ce va fi, vom vedea. Deocamdată, ceva ne spune că Șoani o gândit-o bine ( pentru el), decât codaș la Liga 1 și să nu poți juca cu mulți tinerei ca să prezinți marfa pentru vânzare, mai bine stai frumușel la matineu, bagi la înaintare tineretul bovin și la târgurile de iarnă și de vară mai dai câte unul și mai trăiești un an.
Dezamăgiți vor fi cei care au prins campionii anilor 70 și cei care au mai prins ultima echipă bună a anilor 90. Generații de sacrificiu.
Tinereii care scandează ˝viață de utist, noaptea vesel, ziua trist˝ mai au timp să aștepte și să creadă în suporterii fruntași care îi conduc cu diploma primită de la Bara prin care acesta din urmă a înregistrat pe persoană fizică numele UTA și care zic ei, ține loc de palmares și istorie, pe care federalii never-ever nu o vor recunoaște. Am zis-o!
Călin Florinescu