În anul Centenarului, la Sărbătoarea Naţională de la Ţebea dedicată comemorării a 146 de ani de la trecerea în lumea celor drepți a „Crăişorul munţilor” au participat moții din toate zonele Munților Apuseni, iar programul artistic, organizat de Centrul de cultură şi artă al judeţului Hunedoara va dura mai mult de patru ore. Au fost prezenți solişti de muzică populară, dintre care şase nume consacrate ale muzicii popular – patriotice din Ardeal, trei interpreţi din judeţul Hunedoara, câte un solist consacrat din Oltenia, Banat, Dobrogea şi Moldova, trei taragotişti cunoscuţi, un regizor şi un prezentator cu experienţă.
Deşi evenimentul, în sine, este o comemorare a personalităţilor care au contribuit la păstrarea şi întregirea identităţii naţionale, nu s-a bucurat de prezenţa reprezentaţilor statului. În ciuda titulaturii de „oameni de stat” pe care foarte mulţi şi-o arogă doar în an electoral, la acest eveniment nu a participat nici o personalitate a politicii românești actuale sau vreun reprezentant al statului. Nu au fost prezenți nici măcar președinții celor mai importante partide politice. Dacă actualul Preşedinte al României ar avea o scuză, dat fiind că nu are originii românești, iar Sibiul este puțintel cam departe de Țebea, pentru ceilalți politicieni nu se găsesc deloc circumstanţe atenuante, dat fiind că în politica românească, în actualul context, nu ar trebui să lipsească spiritul de dreptate dar nici patriotismul. În fața mormântului lui Avram Iancu de la Țebea, ar trebui să se închine toată suflarea românească, dat fiind ca atât Avram Iancu cât și Bălcescu, au trăit, au luptat, și au murit pe altarul drepturilor și libertăților neamului românesc.
Un frumos omagiu adus acestui mare patriot român, a fost cel adus de Octavian Goga, „Poetul pătimirii noastre”, care l-a descris într-o pagină intensă de trăire națională, pe care o și citește în „templul moților”, la Câmpeni, dând o lecție despre ce înseamnă să fii rege, principelui Ferdinand.
„Ascultă, Sire, acest fluier cu toate poveștile lui! E fluierul țăranilor noștri, fluierul lui Iancu, fluierul fermecat, în cântecul lui e toată mântuirea noastră!”.
„În coborârea amurgului se vor aprinde iar focuri pe culmi, fumul lor se va ridica la cer paşnic şi blând ca fumul jertfei bine primite, va picura din nou glas de fluier printre crengile brazilor, ca o chemare de departe”: „Astăzi cu bucurie, Românilor veniţi!”
Octavian Goga spunea că: „Ardealul o mie de ani și-a muiat deznădejdea în jale și s-a mângâiat cu visul”, iar Avram Iancu a trăit la răspântia vremurilor și „credința lui s-a înfipt adânc în conștiința neamului”.
În contextul în care personalităţi marcante din perioada pașoptistă, din Ţara Moţilor, precum Horea şi Avram Iancu, Cloşca şi Crişan, au fost eroi atât ai Munţilor Apuseni cât şi ai întregului popor român.
Acesta este motivul pentru care istoria acestui neam de moţi ar trebui să fie cartea de căpătâi al întregului neam românesc. Despre actele de vitejie, despre calitățile patriotice, despre sacrificiile acestui neam au scris poeţi şi prozatori precum: Vasile Alecsandri, MihaiEminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, şi mulții alţii.
Toţi aceştia au văzut în Munţii Apuseni Templul eroic al neamului românesc, piatra de temelie a reîntregirii naționale. Acești munţi ai libertăţii, ar trebui să fie semnalul dat pentru reîntregirea națională și spirituală a acestui neam de brav ostași, mai ales că personalități precum Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, ne-au demonstrat că prin fapte eroice şi jertfă vom putea realiza lucruri durabile și importante pentru neamul românesc.
Ca fii ai acestui popor, născuți și crescuți în spațiul de origine, avem datoria de onoare să fim, oriunde pe această lume, misionari ai românismului şi trebuie să luptăm pentru afirmarea şi dezvoltarea identităţii noastre culturale și lingvistice, în ciuda tuturor vicisitudinilor.
Ciprian DEMETER
