Faptul că autoritatea publică n-a acționat oportun, în cazul fetelor ucise de animalul cu trăsături umane, fapt ce a generat o tragedie greu de imaginat și greu de suportat, nu e un accident. Ci e consecința atacului asupra justiției și autorității publice pe care așa zisa clasă politică (mafie, cu pedigree), o practică de câțiva ani buni (în timpul lui Năstase, Băsescu, Dragnea, atacurile asupra autorității publice au fost devastatoare). Acum, degeaba înjurăm autoritatea și o acuzăm de incompetență sau rea voință. Pentru că, autoritatea publică, lipsită de curaj, incompetentă, timorată de clasa politică, incapabilă să ia decizii radicale și în timp optim, e cea creată de politicienii ce sprijină si sponsorizează Antena3, România Tv, Realitatea Tv și alte mijloace media, care s-au întrecut în ultimii ani în atacuri asupra instituțiilor publice și a funcționarilor publici incomozii pentru puterea politică. Polițiștii, procurorii și finanțiștii de azi, care au mai rămas în sistem, ori sunt slugi ale puterii (și-și fac treaba doar la comandă, ori incompetenți care n-au nici curaj nici „sânge în instalație”, ori resemnați și interesați doar să-și păstreze postul și leafa, chiar dacă trebuie să facă o echilibristică imorală, greu de conceput pentru o societate normală. Pentru că, retrospectiv privind, uitați-vă ce-au pățit cei curajoși, din sistemul autorității publice, care s-au luat la trântă cu mafia politică.

Cum au fost linșați public procurorii DNA ce au instrumentat dosarele grele ale politicienilor; cum au fost epurați din sistem judecătorii ce l-au condamnat pe Voiculescu și pe alți politicieni infractori; cum au fost epurați din ANAF comisarii Gărzii financiare ce au instrumentat dosarele lui Fenechiu, Ponta, Voiculescu, Becali, Copos, Patriciu etc. Ce au pățit polițiștii care nu s-au supus și au aplicat legea când aceasta viza politicieni. Uitați-vă cum este linșat procurorul care a pus în aplicare mandatul judecătorului în cazul adopției copilului de către familia din SUA (la presiunea unei mafii ce jefuiește bugetul de stat). Ce va miră, atunci, că nimeni n-are curaj să-și asume răspunderea și aplica,  exclusiv, litera legii?

Ați uitat ce-a pățit Becali când si-a recuperat mașina de la hoții, interlopi? Adică, mai bine rămânea fără mașină, decât să prindă hoțul! Asta e Romania creată de clasa politică interlopă. O Românie în care autoritatea publică e timorată și pusă sub o presiune uriașă de media coruptă din bani publici și de clasa politică interlopă. O Românie în care infractorii sunt protejați, pe față, de parlamentari și guvernanți, sub masca respectării drepturilor omului, adică a prezumției de nevinovăție. O Românie în care funcționarul public are teamă să aplice legea, pentru că totul este interpretat în favoarea infractorului. Puneți-vă întrebarea:  Dacă cel acuzat, nu era autorul faptei, nefiind suficiente dovezi pentru flagrant? Dacă era ruda vreunui parlamentar sau politician? Ce scandal monstru era acum la Antena3 și România Tv! Că poliția și procurorii si-au depășit atribuțiile și n-au respectat legea! Că polițiștii și procurorii sunt niște infractori care comit abuzuri împotriva unor cetățeni nevinovați! Că sunt securiști și fac parte din statul paralel etc.!

Cam asta e societatea de azi, în care infractorilor de drept comun, precum celor corupți, celor care fură bugetul de stat și celor care comit abuzuri crase, clasa politică le-a creat un statut special, interzicând autorității publice să aplice legea, în numele prezumției de nevinovăție. Din păcate, în numele aceleași prezumții de nevinovăție, cei ce n-au respectat dreptul infractorilor, au plătit cu funcția sau profesia. Pentru că, în logica politicienilor și a media coruptă, e mai grav să încalci drepturile infractorului, decât să dovedești că este infractor și să-l extragi din societate. Și cum legea penală e comună, adică e aplicabilă și infractorului politic și infractorului de rând, aplicarea și consecințele aplicării sunt similare. Or, în aceste condiții, procurorii și polițiștii, finanțiștii și alți funcționari publici, sub presiunea mafiei politice și a media (care nu respectă nici o regulă morală), aplica legea ad-literam, adică așa cum au stabilit (prin cutume), mafia politică și media, evitând să se expună și sa-și asume riscuri. Adică, interpretând stupid și absurd principiul prezumției de nevinovăție, tratând ca nevinovat chiar și infractorul prins în flagrant ori împotriva căruia dovezile sunt incontestabile. Păi, când infractori care au primit ani grei de pușcărie, existând de la începutul cercetărilor dovezi incontestabile că au săvârșit faptele, continuă să ocupe funcții publice, la vârful statului, fiind păstrați în funcții de decizie (din care pot influenta cercetările), ni până la trimiterea în judecată, nu până la condamnarea pe fond, definitiva, ci până la condamnarea definitivă și irevocabilă, la ce ne puteam aștepta? Când condamnați la opt ani de pușcărie, numesc șefii ANAF si miniștri de finanțe, când condamnați definitiv și irevocabil și definitiv în altă cauză (deci infractori cu pedigree), pe fond, numesc prim-miniștri, miniștri de interne, procurorul general sau ministrul justiției, iar cei numiți epureaza pe toți care au deranjat infractorii condamnați, sub acuzația că n-au respectat drepturile infractorilor, aflați în fruntea statului, de ce va mirați că polițiștii și procurorii n-au avut curajul să intre în locuința unui criminal? Nu uitați că nici procurorii și nici polițiștii, n-au făcut acea lege cretină, care nu permite autorităților să intervină noaptea. Au făcut-o infractorii din Parlament, care se simțeau, chipurile, umiliți prin faptul că li se puneau catușele în public și li se șifona imaginea falsă de indivizi morali. Ei sunt cei care, în numele protecției demnității umane, pentru a-și apăra imaginea falsă de demnitari ce slujesc poporul și țara (în realitate pentru a-și apăra libertatea, chiar dacă erau infractori), au adus autoritatea publică în postura de a acționa formal, respectând, la sânge, litera legii și „indicațiile” șefilor numiți politic, adică de a face figurație în fața infractorilor. Și, nu vă faceți iluzia că, cazul fetelor răpite și ucise de un paranoia dement, e un caz izolat.

Sunt zeci de mii de dosare în lucru la Parchete, unde infractorilor, sub impunerea și obligarea respectării prezumției de nevinovăție, chiar dacă dovezile sunt incontestabile, li se asigură posibilitatea, nu numai să fie liberi, ci să continue să comită și alte fapte. Adică, ca să scape infractorii politici sau să rămână în libertate, până la prescrierea faptelor sau până influențează ori corup justiția, sub masca respectării prezumției de nevinovăție, dăm foc la țară, nu? Pentru că, așa cum am mai spus, aceleași proceduri penale se aplică și în cazul celorlalți infractori, care nu beneficiază, direct, de protecție politică, pentru că există un singur cod penal și un singur cod de procedură penală. Or, dacă unui parlamentar sau politician nu-i poți face un flagrant, noaptea, indiferent ce dovezi ai avea, iar funcționarul public care n-a respectat principiile prezumției de nevinovăție, este linșat public și executat dacă umilește infractorul și-i încalcă proprietatea noaptea, de ce n-ar fi valabilă procedura și în cazul infractorilor ce nu sunt sub umbrela politică? Ce, criminalitatea economică, unde sunt specialiști politicienii, nu tot crimă e? Se pare că, în România, nu! Dacă dai cu toporul sau cuțitul, ești criminal! Dacă furi banii de medicamente, de aparatură medicală, de autostrăzi etc., fapte ce generează zeci de mii de morți, anual, nu ești criminal, ci, eventual, o victimă politică, nu? Totul e să fii orientat, în așa fel încât, pe lângă umbrela politică, să ai și media de partea ta, de preferat Antena3 și România Tv.

Pavel ROMAN