Poezâia în grai pa care am compus-o amu , în cadru’ Cenaclului Gheorghe Coșer – BACEA , al STRAJĂRILOR COȘIOBII , am denumit-o STRAJĂRII COȘIOBII , care îi on simbol șî on înșeput al activității noașce în proiectu’ pa care-l fașem cu fracile Pavăl , gispre graiu’ , portu’ , obișeiurile șî cântările noașce stramoșășci . Așă am denumit șî asociația noastă culturală șî așă voi întitula șî carcea gi poezâi pa care m-am gângit s-o editez șî s-o tipăresc , cât gi curând .
STRAJĂRII COȘIOBII
Mai amu-s o câțâva ani ,
Când io , la Coșioba-m fost ,
Am petrecut cu coșiobanii ,
Acle pa parău’ nost .
Așă fașem tăgiuna ,
Când merjem pa la Coșioba ,
În ceaun fașem tocana ,
Frijem în frigare clisa .
Până erau gata tăce ,
Discutam gi una altă ,
S-avem poftă gi mâncare ,
Noi beiem vinars și crampă .
Cu noi s-o zgogit să fie
Șî fracile Pavăl Cristea ,
Atmosfera era vie
Șî calatorem cu mincea .
Pavăl Cristea , gin născare ,
Gi la Roșâia provine ,
Amu stă la boctarie
Ș-îi on coșioban gi șinste .
Nu șciu cum dusărăm voarba ,
Gispre-a noașce obișeiuri ,
Șe la noi pa la Coșioba ,
S-or pierdut gi-a lungu’ vremii .
Ne gângirăm c-ar fi bine ,
Să reluăm graiu’ , portu’
Șî cântările strabune ,
Ăsta să ne fie rostu’ .
Hotarârăm noi să fașem ,
Io , cu Pavăl a lu’ Cristea ,
Șeva ca să nu uităm ,
Cum o fost viața aișea .
Ne gângirăm noi la tăce ,
Lucruri care să pot fașe .
Cum zâsăi șî mai naince ,
Asta , nu ne dage pașe .
La STRAJĂRI , noi ne oprirăm ,
Ai COȘIOBII , îi normal .
Șî așă o șî numirăm ,
Treaba noastă în final .
Șî gi-atunși așă rămasă ,
Ca pân STRAJĂRII COȘIOBII ,
Să fașem lucruri frumoasă ,
Io cu Pavăl șî ortașii .
Nu șciu , câțî or fi cu noi ?
Șî câțî ni-or împecica ?
Cear , dacă numa noi doi ,
Ăst’ proiect , nu l-om lasa !
Dumnezo să ne ajiuce ,
Să ne continuăm triaba ,
Ca să șcim cum , mai naince ,
Moșî noșci îșî traieu viața .
ARAD , la 08 februarie 2021
RARĂȘ TRIPA-BUSUMIA , alias PĂTRU-MARIUS BRAȘAI , pruncu’ lu’ PĂTRU lu’ BUBI , gi la COȘIOBA
