– scriere-n grai –
Dupa cum bine șcim șî sîmțîm, la fișcecare gintra noi ni-i drag locu’ inge am vazut pîntru prima dată lumina zîlii șî gi șei draji șe ne-or crescut șî cu care am crescut.
Atunșea cînd soarcea ce poartă gin satu’ tău natal cîta alce locuri, pa lînga dragu’ pa care-l sîmțî gi locurile șî persoanile draji, mai să iveșce șî doru’ gi iei.
Doru’ ăsta, bată-l vina, să-l bată, în preajma marilor praznișe îi șî mai mare.
Amu cînd să apropie marile praznic al Crașiunului, mie mi-i tare dor gi Coșioba, satu’ mneu drag, gi a mnei șeia iubițî, care mulțî nu-s mai pîntra noi, da’ or ramas amincirile cu iei.
Amu, pa vremea asta, ‘naince gi Crașiun să taie porșii gi clisă șî să fac harănurile gin iei.
Îmî duc amince cu drag șî dor gi-atunșea gi cînd ieram prunc, cum iera cînd a mnei taieu porșii.
Gimneața ‘naince gi-a mè la școală la Reveciș, șîgem pa lînga focu’ gi paie cu care tati pîrlè porșii.
Abgè așceptam să vinim gi la școală, să mîncăm tocană cu carne gi porc șî carne friptă. Mi să parè că bună ca amu, nișiodată nu-i carnea gi porc.
Dupa șè gatau a mnei cu trebile p-afară, să bagau în cindă inge fașeu cîrnațîî șî șelelalce harănuri: cardaboșî, maioșî, sînjirețî, șfarclă.
Am în mince imajinea în care tati cu mami la lumina lămpii cu petriuăn, fașeu cîrnațîî cu șprițu, gin carnea mașinată șî framîntată în albie. Baba Marie iera la șpor spala vasîle cu apă caldă. Moșu’ Bubi șîgè pa lada gi lemne și sfarma cu sfarmatoarea cucuruz înt-o coșară gi pleavă.
Io cu fracile Iuăn, șîgem pa laviță șî mai gata că adurmem.
Mami îndalè cîci-o corindă șî tățî corindam. Îmî aduc amince gi-o corindă pa care nu prè am auzît-o altingeva:
„Azî cu tățî sarbatorim
Nașcirea în Viflaim,
A lu’ Christos Dumnezău,
Șe ne mîntuie gi rău.
Albina strînjè gin flori,
Mnere pîntru sarbatori,
Șeară să facă faclii,
Să le dea Sfincei Marii.
Amin Doamne, Slavă Țîie
Dumnevoastă bucurie!
Să avețî folos,
Gi nașcirea lu’ Christos!”
Mami șî baba, tare mîndru șcieu să cînce.
În saptamîna Crașiunului, tati să dușè la Măgură, la Cîcarău, o pa Ceie cîta Șăbiș, dupa braduț pîntru pomu’ gi Crașiun.
Cînd ieram prunși miși, pînă am mărs la școală să fèrè să nu vigem pomu’. Îl încarcau cu șe pucèu, turcele, meră, nuși, cîceva saloane, pamucă șe ghingei că-i niauă.
În sara gi Ajiun să ‘mbraca în Moș Crașiun, careva veșin șî ne dușè în casă pomu’ șî darurile, care ierau șeva hainuță, o încalțămuri.
Noi prunșii tribè, o să corindăm, o să spunem o poizîie.
Faină vremi! Iuce or trecut!
Dumnezo va alduiască șî sînatace să va daruiască!
Pătru-Marius BRAȘAI, princu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba
VOCABULAR:
aminciri=amintiri
șcim=știm
sîmțîm=simțim
fișcecare=fiecare
gintra=dintre
inge=unde
pîntru=pentru
zîlii=zilei
draji=dragi
atunșea=atunci
soarcea=soarta
cîta=către
alce=alte
lînga=lângă
iveșce=apare
praznișe=praznice
a mnei= ai mei
șeia= acei
pîntra=pintre
‘naince=înainte
harănuri=mezeluri
șîgèm=stăteam
pîrlè=pârjolea
abge=abia
cindă=tindă, bucătărie
să bagau=intrau
fașeu=făceau
cardaboșî=caltaboși
maioșî=leber
sînjirețî=sângerete
șfarclă=tobă
mince=minte
șpriț= sculă de făcut cârnați
șpor=sobă de gătit
vasîle=vasele
coșară gi pleavă= coș din nuiele
laviță=bancă
încalțămuri=încălțăminte
adurmem=adormeam
corindă=colindă
corindam=colindam
mîndru=frumos
cînce=cânte
mnere=miere
șeară=ceară
faclii=lumînări
fèrè=ferea
Ceie=Cheie[loc în pădure, spre Sebiș, dinspre Roșia]
puceu=puteau
turcele=turtă dulce
meră=mere
nuși=nuci
pamucă=vată
ghingei=gândeai
iuce=iute
puncu’= copilul
lu’=lui
Coșioba=Cociuba
