Final de an. Moment de bilanț, de rememorări, de bune și rele, retrecute prin filtrul sufletului și al minții. Unele retrăite în acel plan minunat și superior al memoriei afective, care parcă vrea să revendice la nesfârșit ceea ce am dobândit de preț în an, în viață… Și sunt multe lucruri și fapte ale lui 2017 pentru care trebuie să fiu recunoscător. Pe de o parte divinității. Dar ăsta e un plan care nu prea are ce căuta în acest mod de comunicare. Prea ne-am obișnuit să desacralizăm tot, crezând că asta ne face mai deștepți în raport cu lumea și mai prezenți în concretul vieții noastre. Mă opresc mai repede la oameni și la fapte. Ale mele, ale lor. Ale noastre, aflate, după cum aproape anecdotic se pronunța un celebru personaj politic, într-un fel de sinergie. Am trecut așadar și eu – ca mulți dintre voi, prieteni – prin acumulări și pierderi – și mă refer aici la factorul strict uman. Prin certitudine și îndoială. Prin reafirmarea crezului că am rezerve față de oamenii care au doar certitudini, deși ei pot părea uneori un soi de vectori. Cu sens neclar, aș zice. Am cunoscut oameni și circumstanțe noi, fapt deosebit în cele din urmă, pentru că atâta vreme cât ești permisiv cunoașterii, viața ta are sens. Nu e neapărat singurul sens, dar în mod cert unul important. Am cunoscut, desigur, și circumstanțe noi cu oameni care nu sunt neapărat noi, în sensul unor mai vechi cunoștințe care mi-au oferit prilej sa-i prețuiesc mai mult. Și viceversa.

Lucrurile au evoluat bine în planul dezvoltării unor proiecte, rumegate cu ceva ani înainte. Cred că din acest punct de vedere, 2018 va fi un an de încununare a mai multor ani de construcție. Dar, desigur, cea mai vizibilă parte a vieții mele a fost cea publică. Și derularea evenimentelor din acest plan, sunt sigur, nu le este străină prietenilor mei. Sunt mândru pentru că am avut ocazia să fac ceea ce știu mai bine: să coagulez în jurul unui proiect, fie el și politic, o sumă de oameni, de persoane si, aș zice, de personalități care mi-au dat credința că eram pe un drum bun.

Da, veți zice unii, poate chiar ușor (și pe bună dreptate) cinic, dar cu ce te-ai ales din asta, oricum te-au schimbat. Ei bine, dragilor, m-am ales cu foarte multe sau, mai ales, cu multe care pe mine mă mulțumesc sufletește. Evident, planul material este exclus contextului în sensul vreunui avantaj, de aceea nu insist. Dar marea mea bucurie și satisfacție a fost să văd că proiectul pe care l-am demarat – e drept, doar preț de câteva luni în ALDE – a rezistat schimbărilor de leadership, mai mult sau mai putin inspirate (asta rămâne de văzut, nu comentez acum). Oameni care au venit alături de mine atunci și care sunt gata să meargă alături de mine mai departe, aproape indiferent de ce înseamna acest mai departe. Este, în universul valorilor mele, un mare câștig, o realizare de care mă simt mândru. Și nu e o mândrie egocentrică, ci una a unui set de valori și de oameni care dau acestor valori un rost și o perspectivă.

Am avut și pierderi. Mari, irecuperabile. 2017 și-a luat și tributul. Viața mea și, desigur, a unora dintre voi prieteni, a devenit mai săracă prin prisma celor pe care i-am pierdut. Da, e un aspect pe care preferăm să îl tratăm cu discreție. Fiecare suferim în felul nostru, deși e bine să știm că există umeri pe care ne putem sprijini, chiar plânge, la nevoie. Aceștia sunt prietenii cei mai dragi, cei adevărați, cei neconjuncturali. Și ei există în viața mea. Și vreau să le mulțumesc pentru asta. Asta a fost, până la urmă, 2017: un an cu piscuri, dar și cu genuni. Cu (rezonabilă) grandoare, dar și trădare. Cu vise realizate, dar și cu proiecte trase pe dreapta. Cu marea realizare concretizată în faptul că deși viața nu este nici simplă și adeseori nici dreaptă, eu nu port pică nimănui și nu dușmănesc pe nimeni.

Astea toate, dragilor, îmi dau argumentele să privesc cu simpatie retrospectivă spre 2017 și cu încredere spre 2018. Ceea ce, vorba unui prieten drag (spusă într-un context diferit, dar totuși…), ne dorim cu toții.Pentru noi și pentru familiile noastre.
La multi ani, prieteni, pe oriunde ați fi! Mulţumesc că existați.

Florin GALIŞ

(sursa facebook)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here