Pot să facă câte catedrale vor, dar nu cu banii mei! Pentru că eu nu-mi plătesc impozitele și taxele, din care s-a construit catedrala, pentru astfel de edificii extravagante și inutile și pentru a întreține o clasă de trântori care se auto-numesc slujitorii lui Dumnezeu. Eu plătesc impozitele și taxele pentru că vreau să beneficiez de civilizație și confort, adică de străzi corespunzătoare, de spitale corespunzătoare, de grădinițe și școli pentru copiii mei, de cultură, de artă, de servicii publice de calitate, de protecție și ordine, de justiție reală. Cine dorește alte biserici decât cele care există (și există prea multe raportate la numărul populației) să și le construiască din banii lor, adică din câștigurile realizate din comerțul cu obiecte bisericești, chirii și tot felul de taxe impuse credincioșilor naivi sau din sponsorizările celor care își doresc așa ceva. Relația mea cu Dumnezeu, cum să fie și unde să fie, nu mi-o impune nici mafia religioasă, nici cea politică. Eu n-am nevoie de biserică materială (și cu atât mai puțin de o astfel de clădire monumentală, fără rost) pentru a avea o relație cu Dumnezeu. Pentru că Isus a venit pe Pământ, tocmai ca să schimbe paradigma, adică să substituie jertfa materială, închinată lui Dumnezeu cu mila, având ca subiect creația lui Dumnezeu, omul, aflat în imposibilitatea de a-și asigura traiul. Și tot ce se face pentru Dumnezeu, material, respectiv biserici, icoane, sculpturi, parastase, închinări la moaște, reprezintă jertfă stupidă, materială, prin care omul (naiv) încearcă să-l cumpere și să-i cumpere bunăvoința lui Dumnezeu și pe care Isus a dezaprobat-o.

Cine este curios, citește și înțelege ce citește, va constata că nici Isus, nici apostolii, nici ucenicii, nici primii creștini care au trăit și murit în primii ani a-i creștinismului, potrivit principiului enunțat de apostolul Pavel „călcați pe urmele mele întrucât și eu calc pe urmele lui Isus”, n-au construit biserici, catedrale și nici n-au adus jertfe materiale lui Dumnezeu, preocuparea lor de bază fiind să ajute pe cel aflat în suferință, în nevoi materiale stringente (n-a avut ce mânca sau unde dormi). Pentru că, așa cum a spus Isus, pe Dumnezeu nu-l interesează construcțiile materiale omenești, ci cele spirituale, generate de o conștiință curată și de milă. Sunt atâția copii instituționalizați în România, care ajung epave umane, pentru care biserica lui Daniel nu face nimic, nu pentru că nu poate, ci pentru că preferă să investească într-o clădire rece, care nu oferă nimic decât iluzii, în care vor să-l închidă pe Dumnezeu. Vanitoși și insensibili la necesitățile reale ale poporului, armata de prelați de sub comanda lui Daniel, speră că-l pot monopoliza pe Dumnezeu și că-l pot prezenta naivilor într-o formă materială, prestabilită, oferindu-i o casă pe măsură. Oare? Oare Dumnezeu se va lăsa prostit de Daniel și armata lui de nesimțiți, ce sfidează săracii cu opulența lor și va „locui” în catedrala neamului (Apropo! Care neam? Numai ortodocșii fac parte din neamul românesc? Și catolicii, neoprotestanții, musulmanii, născuți în România, cetățeni români ca și ortodocșii, nu fac parte din neamul românesc dacă nu frecventează catedrala?)? Oare Dumnezeu e chiar atât de naiv să creadă că actuala catedrală e casa unde va trebui să locuiască, slujit de armada clericească ortodoxă și să nu mai treacă și pe la catolici sau neoprotestanți? Eu nu cred într-un Dumnezeu atât de naiv, ci cred, așa cum spune Noul Testament, că Dumnezeu este pretudindeni, iar catedrala (templul) lui Dumnezeu se află în conștiința umană și în trupul uman, nu în construcții materiale. Dumnezeu se află acolo unde există bunătate, milă, altruism, adevăr, adică acolo unde cel înfometat primește de mâncare, cel ce este bolnav este tratat, cel în suferință mângâiat, cel în necaz ajutat.

Acolo este Dumnezeu și catedrala lui Dumnezeu! Omul și nevoile lui sunt catedrala ce trebuie construită, nu monstruozitățile care, în loc să ajute omul, îl deposedează de ceea ce ar putea să-i folosească. Cu banii investiți, aiurea, în catedrală, s-ar fi putut construi spitale și salva atâtea vieți ce reprezintă templul (catedrala) lui Dumnezeu! S-ar fi asigurat hrană suficientă la toți săracii României, ce reprezintă templul (catedrala) lui Dumnezeu! S-ar fi îmbunătățit simțitor educația, cultura, prin care omul să înțeleagă că Dumnezeu nu locuiește în clădiri construite de om, că nu este un monopol al vreunei confesiuni religioase și că locuiește în om, care este catedrala sa. Or, când vezi atâta ipocrizie și atâta manipulare ordinară, din partea unui cler și a unui patriarh vanitos, ce risipește averi profitând la maximum de naivitatea enoriașilor, pentru a manipula ignoranța și a rămâne în istorie, de ce să-i mai înjurăm pe politicieni? Nici scopul, nici metodele nu diferă! Catedrala Mântuirii Neamului, o blasfemie la adresa lui Dumnezeu? Da, de unde! E mai grav! Este exact împlinirea profeției biblice, respectiv momentul când Diavolul îl substituie pe Dumnezeu și se prezintă ca fiind acesta.

 Pavel ROMAN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here