Birocraţia sistemului medical românesc poate agrava extinderea infecţiilor cu coronavirus

Adrian Dărăbanţiu (Foto) este medic de familie şi preşedintele Sindicatului Medicilor de Familie din judeţul Arad.

-Explică puţin semnalul de alarmă pe care vrei să îl transmiţi.

-În contractul cadru pe care îl avem noi, medicii de familie, cu Casa Asigurărilor de Sănătate se prevede că ori lucrăm on-line, ori off-line, dar oricum suntem obligaţi să intrăm în sistem. Problema este că sistemul informatic a căzut de o săptămână.

-Iarăşi?

-Da, dar acuma e crăpat de tot. Fiindcă nu se poate lucra sub nici o formă. Lucrăm totuşi off-line, însă foarte încet. Pentru asta trebuie să cerem nu ştiu câte hârtii, pe care nu le putem obţine fiind căzut sistemul informatic. Pe de altă parte cardul de asigurat în România are acum un singur rost, acela de a dovedi că pacientul a fost prezent la cabinetul medicului de familie, sau la spital. Adică acest card confirmă sau infirmă minciuna sau adevărul spus de un cadru medical. Casa de Asigurări are trei baze de date. Cardul îţi poate spune că pacientul apare în sistem, dar până se verifică şi faptul că are sau nu asigurare te trezeşti că îţi vine ţie ca medic nota de plată de la Casa de Asigurări. Dar nici măcar asta nu ar fi o problemă, că m-ar pune la plată, ci faptul că este o manevră cronofagă. Adică ne mănâncă timp inutil. Pacientul, după ce se termină consultaţia, în loc să plece cu hârtiile în două minute, mai trebuie să aştepte cel puţin o jumătate de oră până se verifică datele. Culmea este că şi dacă nu eşti asigurat, pentru afecţiunile acute primeşti servicii medicale plătite tot de Casa de Asigurări.

-Deci, în cazul coronavirusului oricine beneficiază de servicii medicale.

-Absolut! Un alt aspect este că într-o perioadă de epidemie virală, ca acum, tratamentul este acelaşi ca şi la gripă. Diferă doar cine, ce virus, a provocat afecţiunea virală. Tratamentul se poate da prin telefon!

-Adică nu e obligatorie prezentarea la medic pentru acordarea tratamentului?

-Nu! Este chiar de preferat ca tratamentul să fie făcut acasă! Deoarece contagiozitatea este foarte mare pe afecţiunile virale, spre deosebire de cele microbiene. Tratamentul pentru afecţiunile virale este acelaşi! Nu există antibiotic, ca şi la afecţiunile microbiene, nu există un alt medicament care să trateze afecţiunile virale! Că dacă ar exista am putea să tratăm şi SIDA, care este tot o afecţiune virală. Medicamentele virale sunt foarte puţine şi nu sunt specifice! Pe lângă asta sunt destul de agresive! Ca să nu mai spun că să tragi cu tunul după o vrabie e total idiot.

-De ce nu s-au spus astea până acum?

-Păi, în momentul în care pacientul şi medicul nu mai au nevoie de card nu ar mai fi necesară prezenţa pacientului la cabinetul medical.

-Cu alte cuvinte prin prezentarea la medic se poate ajunge la propagarea virusului şi a bolii?

-Da, exact! Prezenţa într-o unitate medicală aglomerată! Nu cabinetul medicului este periculos, ci sala de aşteptare. Pentru că mai apare o problemă. Bolnavii cronici sunt cei care sunt obligaţi să se prezinte la medic, cu cardul de sănătate, pentru a-şi primi tratamentele şi pentru a trece prin toată birocraţia sistemului medical românesc. Or, fiind deja suferinzi şi cu imunitatea scăzută, exact ei sunt cei mai predispuşi la îmbolnăvirea cu viruşi. Mai şi reprezintă categoria de vârstă care statistic moare. Nu înţeleg de ce nu se renunţă acum la acest sistem, care oricum este blocat! Avem cel mai important argument, acela al pandemiei declarate deja oficial. Eu i-am scris domnului ministru al Sănătăţii, dar n-am primit nici un răspuns. Se poate prevala de forţa majoră. Deci s-ar putea suspenda, pe perioada pandemiei, aceste birocraţii inutile.

Ovidiu BALINT – https://ovidiubalint.ro/