La ștrand la Bătania rar auzi limba română. E ca un ștrand al românilor care n-au niciun chef să se „melanjeze” cu clienții ștrandului arădean – printre care se numără și cei care mi-au furat odinioară de pe pătură geanta, cu portofel cu tot, dar și alții, cam de-aceeași calitate – alegând să-și petreacă vremea la vecinii maghiari, care au obiceiul să-și aibă grijă de incintă, de curățenia apei, a toaletelor, a tuturor spațiilor care-l compun. A, să nu uit, mai are ceva important ștrandul vecinilor și anume niște REGULI, pe care le respectă, așa cum am constatat, doar localnicii și maximum zece la sută dintre românii care-l vizitează. Trist, da, știu. Ce este însă total de neînțeles, dintre toate regulile de bun simț pe care ar cam trebui să le ai învățate pe la șapte ani, e faptul că 90 la sută dintre cei care intră în bazine n-ar face un duș înainte nici să-i pici cu ceară. Degeaba se străduiesc oamenii ăia, proprietarii/administratorii ștrandului, să repete, în două limbi, maghiară și română, regula de aur conform căreia „este interzisă intrarea în bazine fără a se face duș înainte”, că tot degeaba. Madame cu pretenții de intelectuale rasate, din discursurile cărora deduci, fără să vrei, că sunt farmaciste, profesoare, ba chiar „funcționărese” de soi sau doctorițe, intră în apă fără să treacă neam pe sub duș înainte, făcând apoi apologia proastei creșteri în privința vreunui copil care sare în apă la o distanță oarecare și le înmoaie cocurile sau pleoștesc buclele. În fine, înotând azi aproape doi kilometri, am numărat clar și fără echivoc: nouă din zece deștepte de felul ăsta au intrat în bazine, adeseori însoțite și de soții din dotare, fără să fie interesate absolut deloc de dușul de dinainte. Care dușuri, între noi fie vorba, sunt cu apă caldă-caldă, sunt dotate cu recipiente pentru șampon, sunt curate și îngrijite… Ce să mai… Avem talentul să defectăm tot ce atingem. Am vrut să scriu fără „t”, dar mi-e că se irită Țuchi și n-am chef să-i bag bățul prin gard, că nu știe multe. Mă rog, continuaț’! Am intrat numai să vă zic.
Eugenia CRAINIC