În nota conservatoare, tip comunistă, practicată de PSD, respectiv de promovare a mediocrității (fiind testat faptul că mediocritatea este obedientă fără limite și executantă docilă a oricărui ordin, indiferent de cât e de aberant), sarabanda politizării administrației publice a ajuns și la Poliția Arad.
Într-o societate normală, bazată pe concurența valorilor, orice permutare, promovare sau retrogradare, ar fi logică și n-ar lăsa loc de suspiciuni, de genul „trafic de influență” pentru a instala rude, trepăduși, obedienți, ariviști, oportuniști, ce-și doresc promovarea prin metode imorale, gen: fac ce spuneți dacă mă puneți. Însă, la modul cum funcționează sistemul (adică statul paralel care, sub masca înlăturării statului paralel, de fapt substituie statul de drept) orice intervenție care nu poate fi justificată de încălcarea atribuțiilor, de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau a indicatorilor de performanță, are iz de epurare mascată, de eliminare a incomozilor și de instalare a celor obedienți în posturi cheie ale administrației, pentru ca mafia politică să poată fura în liniște, beneficiind de protecția instituțiilor publice. Noi așa o percepem și știm exact ce spunem, asumându-ne zicerile!
Dincolo de realitate și de demagogie, analizând ceea ce se vede și nu poate fi contestat, remarcăm faptul că virusul oportunismului dă apă la moară mizeriei politice și o întreține. Un virus ce degradează moral societatea, prin promovarea mediocrității în detrimentul valorii, clienți care să se strecoare pe lângă ștacheta valorii existând cu duiumul. Pe principiul (făcând abstracție de esență, adică IQ-ul personal și valoarea profesională) că fiecare poartă în raniță bastonul de șef al Poliției, bazat mai mult pe orgolii personale decât pe rezultate. În fapt, la origine stă capacitatea cameleonică de a linge clanțele ușilor după care se lăfăie cei ce și-au făcut o carieră politică din a culege scamele de pe hainele autocratului Dragnea (zicem noi, „comuniștii” adevărați de la Flacăra roșie, nu comuniștii pârâți, referindu-ne la știți voi ce personaj avem parașutat în nucleul puterii politice), pe care unii indivizi mărunți (și la propriu și la figurat), o consideră calitate suficientă pentru a fi îndreptățiți să fie recompensați cu funcții. Și cer înscăunarea și recunoașterea meritului de pupător de clanțe! Or, asta nu se poate face chiar în stil Robin Hood, la vedere și atunci se apelează la „defrișarea terenului” în stil demagogico-comunist, prin deja consacrata metoda gargamelistă a „ievaluării”, fără bază legală.
Cum să dai pe unul afară sau să-l schimbi din funcție, fără să ții cont de calificative, comportament corect, performanțe profesionale, decât punând în practică metoda „ievaluării” tendențioase și complet nelegale (mă refer la Legea 188/1999) a funcționarilor publici, unica care tratează subiectul și în care noțiunea „ievaluarii” este bine definită și se materializează prin evaluările anuale, efectuate de organe stabilite prin lege, nu de comisii constituite ad-hoc, fără bază legală, primise la comandă de factorul politic, ce a început să substituie totul în România, încălcând principiul constituțional al separării puterilor în stat, arogându-și și puterea executivă (asta am completat-o ca să nu fim luați de proști!).
Confrații unui site din Arad – în opinia noastră cel mai bun site arădean -, au anunțat că la IPJ Arad a „descălecat” tocmai o astfel de echipă de control de la IGP (cine nu știe ce e IGP nu a pierdut nimic, sau trebuie să acceseze internetul și, mai ales, să țină cont de faptul că „obiectivul” de control al acestor „comisii” speciale, îl stabilește o „duoamnă” de prin Teleorman) constituită ad-hoc, se pare, la comanda unui personaj politic ce a început să-și arate „mușchii” după ce și-a consolidat poziția înjurând puciștii. Obiectivul comisiei? Un fel de „ievaluare”, peste rând (că evaluarea legală se face abia în trimestrul I al anului viitor) a lui Nicolae Bătrân, prim-adjunctul IPJ Arad. Nu profesională, ci pentru că omul, în timpul liber, ar fi „abuzat” de dreptul la opinie și, scârbit de ofensiva statului paralel real (format din politicieni mediocri ce se substituie administrației profesioniste), ar fi scăpat niscaiva adevăruri în prezența și împotriva unora care au cam uitat cine sunt și cum au parvenit.
Concret, a spus lucrurilor pe nume, criticând (la obiect și din experiență), degradarea societății și preluarea puterii de o lume interlopă, mediocră profesional, formată din foști, actuali sau viitori infractori, dovediți de justiție. Adică, cumva, omul a fluierat într-o biserică unde-l văzuse pe Satana mimând că se roagă și i s-a părut cam prea mult!
Și, pentru că avem nițică mai multă experiență și statutul de guru consolidat de experiență, anticipăm exact ce se vrea. Pe modelul Gargamel, al „ievaluării” incomozilor Koveși și Lazăr (ce nu s-au lăsat înregimentați și nici nu au îngenuncheat în fața infractorilor), unii indivizi, promovați din nimic și de nicăieri (și care, credem, că vor sfârși tota așa, rejectați în anonimatul și mediocritatea ce-i caracterizează) aflați, temporar, în nucleul central al puterii politice, au dat comanda. O comandă stil Gargamel, patentată de comuniști, prin care individul aflat în dizgrație este „fezandat” mediatic, după care, justificându-se și exploatându-se campania de denigrare mediatică, se va aplica și lovitura fatală, adică de înlocuire din funcție? Și ce dacă nu este legal, iar „comisia” specială, întocmită la comandă, compusă, de regulă, din „lachei” verificați, ce știu să prezinte minciuna ca adevăr incontestabil, nu va constata nimic profesional, ci doar banalități imputabile oricărui muritor, oricând? Comanda politică trebuie onorată, pentru că dacă politicul decide, se execută și atât! Și ce dacă seamănă a dictatură și a răzbunare personală? Încă nu suntem în Schengen să putem emite pretenții de stat de drept, nu? Adică, abuzurile ce vin din partea puterii politice nu se pun iar „victimile” puterii în exercițiu, nu au același statut cu pretinsele „victime” ale fostei puteri. Cum vine asta? Ei au dreptul la abuzuri, nu și alții? Cam așa rezultă!
Așa că așteptăm să vedem cum se materializează misiunea echipei de supracontrol de la IGP, adică ce o să apară (informații, documente, bârfe, interpretări tendențioase etc.) în presa centrală, despre prim-adjunctul IPJ Arad, scăpate (desigur, nelegal) de comisia de anchetă. Pentru că, „duamna” de la Teleorman trebuie să ia decizia oficială deja luată înaintea trimiterii comisiei de anchetă. Iar presa mercenară trebuie să furnizez motivul și să facă, chipurile, presiune, pentru ca „duamna” să decidă urgent.
Și, uite-așa, mai asistăm la un circ demagogic de înfăptuire a justiției pesediste și la o demonstrație de forță a dictaturii politice dragniene și a camarilei acestuia, reprezentația fiind făcută cu surle și trâmbițe, ca tot fraierul să priceapă ca a fost înlăturat „dușmanul de clasă”.
Contează ce va urma? Contează că va fi eliminat unul din cei mai buni profesioniști din sistem și va câștiga lumea interlopă și crima organizată? Contează că Aradul va deveni un câmp de bătălie între mafiile susținute politic? Când mediocritatea absolută (morală și profesională) denumită în acte, Dorel CĂPRAR, în calitatea oficială de președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, te poți opune? Și ce dacă se duce totul naibii? Și-au pus tichia oportuniștii? Într-o țară administrată de o lume interlopă fără scrupule, sigur că nu. Pentru că lumea interlopă, care conduce azi România, e refractară total la principii morale, unde și mafia le e superioară. O astfel de lume ipocrită, unită doar de interesul material, care pe față mimează concordia și se pupă parșiv (precum curvele, ce și-ar dori să-și desfigureze rivalele, ca să le ia clienții) și se lucră pe la spate (și cu cuțitul și cu „instrumentele” din dotare), doar n-ați vrea să promoveze sau să susțină valoarea, profesionalismul și experiența. Ei vor doar slugi credincioase, obediente, care să-i privească ca pe niște pogorâți din cer, cărora să le recunoască meritele (care merite?) și să le spună cât sunt de importanți și de deștepți! Adică mai proști ca ei (se poate oare?)!
Oficial, există legi care reglementează activitatea, structuri de decizie care controlează activitatea, criterii de evaluare legale, însă, neoficial, decizia este luată politic, de structuri ce substituie structurile legale. Apropo! Nu acesta este, cumva, statul paralel? Materializarea ordinului politic, încălcându-se principiul separării puterilor în stat, adică comisii create ad-hoc, la comandă politică, care implementează decizii administrative, nu au „miros” și „gust” de stat paralel? Numai în dictaturi trebuie să plece cine critică puterea și autocrația. Suntem cumva în dictatură și n-o știm? Se pare că, după cum acționează Căpara cam da!
Nu c-am ține cu prim-adjunctul IPJ (despre care, să fim sinceri, n-au cam prea circulat can-canuri ca despre Căprar, ci de profesionist), pentru că nimeni nu e perfect, dar ne deranjează stilul „pe sub pult”, fără reguli, practicat de clasa politică parvenită, cu care sunt substituite metodele legale. Nici măcar nu se mai obosesc să salveze aparențele de legalitate, adică să se facă evaluări profesionale corecte și cinstite. Tipic interlop! Sunt satisfăcuți când își arată „mușchii”, tupeul, grobianismul și nesimțirea, în public, răzbunându-se pe ceu ce le contestă autoritatea impusă și mediocritatea intelectuală și profesională, ca să știe tot satul cine-i „jupânul”! Chiar așa am ajuns? N-a murit încă câinele de pază al democrației și nici n-o să moară când vor unii ajunși, vremelnic, la butoane!
Melețianul R.D.S.
(p)
