10 bancuri cu politicieni
1. La Palatul Victoria se opreşte badea Gheorghe cu bicicleta, o rezeamă de gard şi începe să caşte ochii în jur.
Gardianul: – Bade, ia bicicleta de-aici că vin miniştrii, primul-ministru…
Badea Gheorghe: – No, că nu-i bai, i-am pus lacăt!
2. Doi prieteni discută:
– Ştii care e deosebirea dintre nenorocire şi catastrofă?
– Da’ ce, nu-i acelaşi lucru?
– A, nu! Dumneata te uiţi la televizor? Ştii candelabrul ăla uriaş de cristal din Camera Deputaţilor? Dacă ar cădea pe politicieni, ar fi o catastrofă, nu?
– Da, şi?
– Nenorocirea e că nu cade…
3. La Parlament se întâlnesc doi parlamentari pe hol. La care spune unul către celălalt:
– Ce e, ce s-a întâmplat, nici tu n-ai somn?
4. Î: De ce pedepseşte statul român furtul din buzunare?
R: Deoarece nu suportă concurenţa!
5. Î: De ce au parlamentarii salarii aşa de mari?
R: Pentru că prostia se plăteşte!
6. Primul ministru şi ministrul de Finanţe au ieşit, după sedinţă, din sediul Guvernului. Prim-ministrul: „Ce zici, luăm ceva?“. Ministrul de Finanţe: „De la cine să mai luăm?“.
7. Î: De ce parlamentarii nu sunt niciodată jefuiţi de hoţi?
R: Curtoazie profesională!
8. Într-un minister:
– Să ştii ca noul ministru devine din ce în ce mai prietenos…
– De unde ştii?
– De câteva zile a început şi el să caşte la sedinţe, la fel ca noi.
9. Vecinul meu mi-a bătut la uşă disperat:
– Vecine, pot să folosesc telefonul tău? Un deputat a fost călcat de o maşină pe trecerea de pietoni şi sângerează abundent!
– Păi de ce nu foloseşti, mă, telefonul tău?, l-am întrebat.
– Al meu n-are cameră foto!
10. Se zice că Adrian Năstase nu a vrut să se sinucidă, ci să-l împuşte pe Traian Băsescu, care-i stătea în gât…
sursa: adevărul.ro
Câte ceva despre Gică Popescu
După Gică Popescu urmează propunerea lui Adrian Năstase la președinția României? Că doar și Năstase și-a ispășit pedeapsa, nu?
Într-o lume normală nu există rabat de la morală! Altfel și Dracu ar trebui să meargă în rai! Într-o astfel de logică, a renașterii morale după ce-ai fost stigmatizat pentru imoralitate, având în vedere că mulți dintre infractori, interlopi sau certați cu morala, sunt nu mediocrități (cum ne sunt prezentați de media) ci chiar genii (doar că ale răului), după așa zisa „reabilitare” morală prin pușcărie (nu condamnat pe nedrept ci pentru evaziune fiscală), ar trebui promovați în posturi publice în calitate de gestionari și administratori ai banilor publici? Adică, în toată România nu s-a găsit un „specialist” în fotbal, nedalmațian, integru, cinstit, fără „schelete în dulap”, care să se ocupe de această problemă?
Apropo! Din echipa lui „Popescu” vor face parte și frații Becali (Victor și Ion ce s-a autobotezat „Giovani”, că sună mai șmecher de Ferentari) și, când se va elibera, și Borcea?
Am fost și rămân un fan al fotbalistului Gică Popescu, dar nu și al omului de afaceri Gică Popescu. Chestia că anturajul cu frații Becali l-a determinat să devină infractor, pe care n-a negat-o niciodată – și, cel mai grav, n-a regretat-o și recunoscut-o public niciodată -, nu mă poate convinge să-l apreciez pe Gică Popescu și să am încredere în el ca administrator al banului public. Între talentul de fotbalist și caracter, dați-mi voie să am doza mea de scepticism și să nu cred că cineva care a fost manipulat o dată (de frații Becali, deși eu nu cred că n-a știut ce face) nu v-a fi manipulat și a doua oară, de alți frați Becali, de care este plină România. Așa că, ca un bun creștin ce a învățat ce înseamnă principii morale, nu subscriu și nici nu sunt prea entuziasmat de numirea unui individ care a comis deliberat fapte de evaziune fiscală, să fie numit gestionar al unor fonduri publice. Altfel, după ispășirea pedepsei, a fost o nedreptate că autoritățile americane nu l-au numit pe Al Capone șeful Poliției sau ministru de finanțe. Era, cu siguranță, mai inteligent și ar fi fost mai eficient decât cei care au condus Poliția americană și finanțele americane.
Și în aceeași notă, a ispășirii pedepsei, de ce să nu-l propună PSD pe Năstase din nou prim-ministru? Dacă și așa cazierul nu mai contează în ocuparea funcțiilor publice sau de demnitate publică, de ce să nu reintegrăm în funcții publice toți infractorii? Așa, ca să nu rămână șomeri! Că doar legea care interzice ocuparea unor funcții de demnitate publică sau funcționari publici pentru cei cu cazier e valabilă doar pentru unii, nu și pentru fotbaliști, nu?
Și mai susțineați că vă pasă de geniile tinere care aduc medalii de aur, argint sau bronz la concursurile internaționale de matematică, chimie, fizică sau absolvă universități de prestigiu în străinătate în domenii precum economie, drept, științe sociale, politice și alte domenii. Ce sunt ei, profesional, pe lângă Gică Popescu din punct de vedere al valorii profesionale și manageriale? Și ce dacă lucrează la Banca Mondială, la Universități de prestigiu din Franța, Germania, SUA, Anglia, la bănci celebre, la Consiliul Europei, manageri în cele mai importante firme multinaționale sau au concretizat devenind multimilionari în toate domeniile posibile? Ce sunt aceste valori și genii pe lângă Gică Popescu? Și ce dacă au terminat Cambridge, Sorbona, Halle, Harvard, Stanley? Dacă n-au jucat la Real sau Barcelona, studiile lor sunt zero barat, nu-i așa? Și iar mai tragem o palmă la rahat, tipic românesc și tipic nivelului educației românești! Doar suntem credincioși principiului că la agricultură și la fotbal se pricepe oricine, nu? De ce n-ar fi și invers, respectiv că agronomii și fotbaliștii pot substitui pe oricine, în orice domeniu?
Că am dreptate, o să vă convingeți după Euro 2020! Va fi un fiasco! Și ce evaziune vor face firmele care vor efectua modernizările stadioanelor sau a infrastructurii…
Pavel ROMAN
Odă ˝menegerului˝ iubit!
Impresionat la maxim de personalitatea lui Șoany Meszar pe care probabil îl aseamănă cu Florentino Perez, ex jucătorul Daniel Florea, care a prins vreo 12 meciuri glorioase în tricoul utist a binevoit, la încheierea aventurii sale de la Arad, să-i dedice acestuia câteva rânduri așa cum se făcea pe vremea răposatului. Să aveți batista la îndemână când citiți aceste rânduri: ˝Mi-aș dori să văd toată emulația suporterilor, a orașului, mai ales când va fi gata stadionul nou. Probabil, acele vremuri nu sunt foarte îndepărtate și…cine știe când aș putea reveni la UTA. Dacă se întâmplă asta, sper să-l reîntâlnesc tot pe domnul Meszar la conducerea clubului. Cu riscul de a-mi pune unii suporteri în cap, vă spun că rar am întâlnit un om ca dânsul în fruntea unui club de fotbal. Aradul și UTA ar avea numai de pierdut dacă domnul Meszar se retrage din fotbal și nu cred că pot fi acuzat că aș avea nu știu ce interese spunând asta˝ a declarat presei Daniel Florea.
Sigur, băiatu nu are nico vină, el a venit la Arad, s-a înțeles direct cu ˝menegerul˝, a luat mii de euroi la semnătură și alte mii pe lună iar la plecare salariile din urmă. Probabil că a avut și Dănuț un interes, poate mai are să primească bani de la el și de aia i-o pupat așa libidinos dosul lui Meszar.
După această odă a unui fost utist ex-arădean am vrut să aflu și părerea unora din arădenii trimiși la plimbare în vară că aveau salariile prea mici. I-au dedicat și aceștia o odă … ˝O dă-l în p˙˙a mea!˝
tot vecinu’ de pe Minervei
Cătălin Țițirigă se întreabă:˝Cine mă face din nou om mare?˝
Ridicat și el cam de pe nicăieri ca mulți alți ppddiști puși pe liste de Dan Diaconescu OTV pe principiul primul venit, primul ales, Cătălin Țițirigă s-a ajuns pe post de viceprimar al Aradului. Și asta ca să aibă Jiță Falcă majoritatea în Consiliul Local.
Fost pesedist la Sebiș, cu ceva afaceri pe acolo și pe la Bârsa, s-a bătut și nu prea pentru partid și a sărit în barca lui Diaconescu fără să se uite în spate. După ce a cărat patru ani servieta lu’ Jiță Falcă, a dispărut sau mai bine zis s-a dus de unde a venit, adică de pe nicăieri.
Anul trecut a dat din nou târcoale pe la pesede Sebiș, dorindu-și să revină dacă… îl pun candidat la Primărie… Cum acolo sunt oameni care au muncit pentru partid când el stătea cu picioarele pe masă în Primăria din Arad, a primit un șut în dos.
Acum se bagă din nou în seamă, de astă dată la alde Pistru … de unde ar vrea să fie ˝catindat˝ tot la Primăria Sebiș? De urmărit .
Hangiul de la Bârsa
Mărie, de câte ori m-ai înșelat?
Ion, pe patul de moarte, mai are o dorință.
– Mărie, spune-mi sincer, de câte ori m-ai înșelat?
– Păi, de 3 ori măi Ioane.
– Când, măi Mărie?
– Prima dată când a trebuit să achiți o datorie de 10.000 de euro …
– A, da … m-ai salvat Mărie, nu-i bai.
– A doua oară când te-a prins poliția că ai furat …
– A, da … m-ai salvat Mărie, nu-i bai.
– A treia oară la alegeri … cum crezi că ai primit alea 400 de voturi cu care ai ieșit primar?
Marin Lupaș crede că locul UTA-ei este în Liga I
Pe 10 ianuarie 1998, Marin Lupaș prelua conducerea clubului UTA. Alături de colaboratorii săi a reuşit în scurt timp să redreseze clubul care se îndrepta vertiginos spre faliment şi Divizia C. La 20 de ani de la acea dată, constatând problemele care subzistă în viaţa clubului UTA, Marin Lupaș îşi arată deschiderea şi dorinţa de a sprijini o propunere a suporterilor, conducerii clubului și administrației locale prin care se poate găsi o formulă legală de sprijin al clubului care să includă siguranţă şi sustenabilitate.
„Îmi amintesc cu drag de acea vreme, când nici cei mai pasionali suporteri nu bănuiam că în scurt timp o să reușim să aducem clubul de la retrogradare la uşile primei ligi şi să creem o emulaţie extraordinară printre arădeni, cum poate numai cu ocazia marilor succese ale UTA-ei şi poate la Revoluţie am mai putut vedea. Am provocat deplasarea a peste 10 mii de arădeni la Alba Iulia pentru a asista a partida de baraj, iar în cele din urmă am reuşit cu foarte mari eforturi să promovăm pe teren în prima Ligă, în anul 2002, după un campionat în care am avut ca adversari echipe mult mai puternice financiar şi mai bine ancorate în politicile federale de la vremea respectivă. Am trecut prin foarte multe situaţii grele, am dedicat clubului aproape tot timpul meu. De aceea știu cât de greu este să construieşti un club pe baze puternice, şi cât de uşor se poate pierde toată munca asiduă. Ţinând cont de această experienţă pe care o am la conducerea clubului UTA, doresc să ajut şi acum, anunţându-mi disponibilitatea de a promova în Consiliul Local orice formă legală de sprijin prin care clubul simbol al oraşului nostru să poată avea siguranţa zilei de mâine şi a faptului că îşi păstrează acest statut”, declară Lupaș.
Consilierul local independent spune că în alte orașe situația este mai potrivită pentru sport și crede că în mod similar se poate construi și la Arad.
„Sunt situații în țară în care se dau mai ușor bani de la adminsitrația publică pentru sport, recunoscându-se importanța acestor echipe în viața unei comunități. Din păcate, acum în Arad se aplică o formă care nu se pliază prea bine pe nevoile unui club profesionist, având multe limitări. Ţinând cont şi de faptul că, încă o dată din păcate, sprijinul privat pentru sport în Arad este la un nivel foarte scăzut, devine logică şi necesară susţinerea comunităţii locale pentru principalele branduri ale oraşului, acolo unde UTA „joacă” pentru locul fruntaş. Mi-ar plăcea să găsim cu toții o formă de sprijin care să includă siguranță și sustenabilitate pe termen lung. Sunt deschis unei discuții cu cei implicați pentru ca UTA să se concentreze pe performanța în teren. Este vital ca odată cu modernizarea, iarăşi din păcate – mult prea înceată – a infrastructurii sportive să găsim şi formule pentru a asigura funcţionarea clubului la un nivel mai înalt”, adaugă fostul președinte al UTA.
La două decenii după 10 ianuarie 1998, Marin Lupaș crede că locul UTA-ei este în Liga I, de aceea își reafirmă public deschiderea de a găsi soluția cea mai potrivită pentru a atinge acest țel.
„Fotbalul nu este o ştiinţă exactă, de aceea trebuie să avem cât mai multe elemente în stare optimă, de la finanţare la infrastructură, astfel încât clubul să se dezvolte sustenabil, să se menţină la un nivel ridicat care să ne dea speranţe că vom reveni curând la gloria de altă dată. Îmi reafirm public sprijinul şi voi iniţia discuţii cu părţile amintite pentru a-mi prezenta şi în mod direct intenţiile”, concluzionează Lupaș.
Două cuvinte
Se întâlnesc doi prieteni.
-Ce ai pățit de ești așa vânăt la ochi?
-M-a bătut nevasta.
-Păi de ce?
-I-am spus doar două vorbe și m-a lovit.
-Păi cum așa?
-Am venit acasă aseară târziu și ea m-a așteptat dezbrăcată în pat și mi-a zis:Nu am mai făcut dragoste de 6 luni.
-Păi și tu ce ai zis?
-Două cuvinte doar: poate tu …
STAT MAFIOT!
Știre de presă: România este, de astăzi, STAT MAFIOT! Asta pentru că cei ce aveau pe rol procese (în speță familia Mazare) sunt nițel plecați din țară, la plajă…
Păi, când statul a fost epurat de cei cinstiți, onești și profesioniști, prin reorganizări și para-reorganizări, transferuri, redistribuiri, restructurări (toate în numele eficientizării activității ce s-a dovedit a fi, în majoritatea situațiilor, amatorism și dezorganizare totală) și toate instituțiile au fost infestate (populate) cu nepoți, fii și fiice, curve și amante, ori s-au vândut posturile pe bani sau au fost numiți pe posturi prin trafic de influență (atenție! Nu sunt excepții, ci a devenit o regulă ocuparea posturilor publice în acest mod, iar concursurile au devenit niște farse penibile), cum să nu defileze infractorii și să nu plece sau să revină când vor din și în România? Au statul pe care și l-au creat și în care se simt precum peștii în apă, furând cât vor, protejați de un sistem special construit să le favorizeze furtul din bugetul public (prin comisionarea tuturor banilor alocași de la buget pentru orice gen de investiție sau altă cheltuială, fără răspundere legislativă), transferul banilor în locații exotice (fără să existe un control asupra sumelor transferate) și plecarea din țară ori de câte ori sistemul are „sincope” și nu poate fi controlat (corupt)! SRI-ul, prin promovarea unor frustrați și infatuați (pentru că n-au reușit nimic în viața civilă se „revanșează” în cea militară), precum Coldea, care au șantajat ani buni procurorii și judecătorii sau i-au manipulat în numele interesului național (ce ascundea în fapt interesul privat al găștii din care făceau parte) s-a autosuspendat temporar din sistemul justiției (discredintându-se prin încălcarea flagrantă a legii când și-au atribuit competențe inexistente, precum corupția și frauda fiscală și neglijând competențele legale) și a ajuns, dintr-o piesă de bază în mecanismul justiției, să nu mai conteze.
Așa se întâmplă, de regulă, când exagerezi și încerci să acaparezi sau să manipulezi puterea. Pentru că, culmea, plecând din SRI, cei ce-au pus instituția pe „butuci”, au luat cu ei și „telecomanda” prin care „dirijau” sistemul (prin acoperiți), astfel că instituția a pierdut, se pare, controlul (!?). Pe de altă parte, profitând de „setea” de putere a SRI și de dorința acestora de a deține controlul fraudelor fiscale și a corupției (nu pentru a le elimina, ci pentru a le „impozita” sau exploata), clasa politică, la concurență, a politizat toată administrația publică, transformând-o într-o anexă a puterii politice, deprofesionalizând-o și decredibilizând-o moral, total. Și cum și în Poliție (prin desființarea DGIPI, pentru că nu se lăsa încălecată de SRI și decidenții politici, exact ca și Garda Financiară, din cadrul ANAF) Parchete și Justiție, „aripa neagră” a influenței politice (prin numiri în funcții cheie și controlul activității magistraților), imorală, de tip Mafia, se simte tot mai prezentă, ar fi absurd să spunem că nu avem un STAT MAFIOT, ci un stat de drept. Ar fi ca și cum am spune ca Diavolul este, în fapt, Isus și imoralitatea este moralitate.
Din păcate vina aparține tuturor celor care fac parte din instituțiile statului și care au permis politizarea instituțiilor, lăsându-se mituiți cu funcții, în schimbul cărora au făcut servicii murdare (imorale) celor care i-au numit (n-ar exista corupători dacă n-ar exista coruptibili). Dacă n-ar fi existat imoralitate în instituțiile publice și dacă n-ar fi existat vanitatea imorală a parvenirii fără merit, n-am fi asistat astăzi la o astfel de disoluție (aproape totală) a autorității publice, devenită o cârpă în fața politicienilor, respectiv a Mafiei politice și lumii interlope. Procentul nulităților profesionale, din sistemul public, care au ocupat posturile prin corupție (trafic de influență, nepotism, mită, etc.) este atât de mare încât ar fi fost un miracol ca cei ce vor „să spele putina” pentru a scăpa de pușcărie să nu reușească. Cine să-i oprească? SRI-ul lui Coldea care n-a reușit să-l oprească pe Omar Hayssam sau Mohammad Munaf, când erau cautați pentru una din cele mai grave fapte posibile: terorism? Care n-a făcut nimic când mafia libiană scotea sute de milioane de euro din România, fraudate din buget ( colectarea TVA în numele statului) și alimenta conturile organizațiilor teroriste din Liban sau mafia cerealelor care jefuia bugetul de stat cu miliarde de lei si-i transfera în paradisuri fiscale? Poliția, care, în cele mai multe cazuri a devenit protectorul celor mai mari evazioniști, interlopi sau țepari? Parchetele care, prin cei numiți politic, dau NUP-uri halucinante în situații în care faptele sunt evidente și incontestabile sau judecători, cu nașul care i-a numit în funcție, „în suflet”, care dau control judiciar unora care au falimentat România sau au comis crime multiple?
Păi, când toată floarea fraudei fiscale bugetare și a delapidatorilor este judecată în stare de libertate (sub control judiciar, dar fără interdicția părăsirii țării) și „cazată” la televiziuni, de unde înjură sistemul de justiție, fiind aplaudată de toată șleahta de funcționari numiți politic, iar când se apropie „sorocul” și nu mai pot „dribla” sistemul (din cauza puținilor rămași incoruptibili), o șterg fără ca nimeni să nu-i deranjeze, se mai pune problema că avem un alt tip de stat decât un STAT MAFIOT? Cum naiba și-a transferat familia Mazăre averea (banii) în Madagascar fără ca instituțiile statului să nu știe nimic? Sau au fost chiar complice? Pentru ce sunt plătiți, totuși, acești funcționari?
Pavel ROMAN
Mai scapă UTA neretrogradată după suspiciunile de aranjamente ale unor meciuri?
Este de notorietate cazul în care doi conducători utiști, Claudiu Drăgan și Dorin Stana sunt cercetați pentru oferirea unor bani la arbitrul central al unei partide de la Suceava din campionatul trecut, am scris și noi despre asta, puteți să recitiți AICI.
Toți ne întrebam în lunile care au trecut ce s-a mai întâmplat cu acel dosar și părea că tergiversarea și lipsa oricăror informații noi ar putea fi un semn că este un balon de săpun.
Dar, în decembrie, după ultimul fluier al partidelor de liga a doua, se iscă un scandal monstru la Clubul Dacia Unirea Brăila, mai precis, conducerea acuza anumiți jucători de lipsă de combat, de aranjamente de meciuri, parierea pe meciurile proprii unde scorurile erau suspect de mari. Aceste valuri făcute în presă au declanșat și o mică acțiune a organelor de anchetă și iată ce a aflat și a scris luni în Prosport un ziarist de investigație din Brăila, pe numele lui Costel Filip:˝Conform unor zvonuri, Frunză ar fi primit o ofertă în bani din partea celor de la UTA, echipă aflată în lupta pentru promovarea în Liga 1 în campionatul trecut, ca Dacia Unirea să scoată un rezultat bun în deplasare, la Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, contracandidată a arădenilor la promovare. Însă lucrurile nu s-au concretizat pentru că formaţia brăileană a pierdut la scor de neprezentare, 3-0. De altfel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a remis un comunicat de presă în care a anunţat declanşarea acţiunii penale împotriva a patru persoane, printre care doi oficiali ai echipei arădene. Deşi în acest caz nu a fost vorba despre implicarea Daciei Unirea, ci despre Foresta Suceava, ancheta a fost extinsă şi în calcul, ulterior, ar fi apărut şi clubul brăilean.˝
Nu iese fum fără foc, deci se pare că liniștea așternută din vară încoace se datorează unei extinderi a anchetei, nicidecum a mușamalizării ei. Mai mult decât atât, ziaristul menționează investigarea și a câtorva partide ale Brăilei din actualul sezon printre care și suspectul 3-4 cu UTA, ca fiind suspectate de aranjamente.
Dragi utiști, ne întrebăm acum și noi, care om de afaceri mai are curaj să se bage la cloaca asta care poartă din păcate numele cel mai iubit al Aradului, echipă ce se zbate acum la coada clasamentului și care în orice moment poate să fie azvârlită în liga a treia sau chiar a patra dacă se lasă cu condamnări pentru trucarea unor partide.
Din păcate se prefigurează un final urât al acestui proiect conceput de Șany Meszar pe un colț al biroului lui Jiță Falcă și cu micuții păstrători ai siglei tupilați după ușă. Și când se gândeau băieții că au realziat ceea ce părea a fi ˝mangleala perfectă˝… să pice din cauza descoperirii unui blat-două din multele făcute ? Ghinion … sau blestem?
vecinu’ de pe Minervei
Leul și poftele lui
Leului i s-a făcut lene să tot vâneze și poruncește tuturor animalelor să îi aducă de mâncare zilnic. Cine nu se supune sau nu aduce ceva pe placul leului va fi bătut cu organul sexual al leului pe spate. A doua zi vine ursul cu un porc. Leul, satisfăcut, îl laudă. Vine și vulpea cu o găină, leul fiind satisfăcut și de data asta. Iepurașul, neavând cum să vâneze, îi aduce un morcov. Leul, supărat, îl bate pe spate cu organul său viguros: – Tu nu știi că nu mănânc decât carne??? Pleacă supărat iepurașul, dar după câțiva pași se oprește și începe să râdă. – Bine bă iepurașule, eu te bat și tu râzi? De ce râzi, mă? Iepurașul râdea în continuare de se ținea cu mâinile de burtă și printre hohote îi zice leului: – Vine ariciul cu 2 mere!!!
Parlamentarul alege între rai și iad
Moare un parlamentar și dintr-o greșeală îngerească în loc să ajungă în iad, ajunge în rai. Bate la porțile raiului și iese Sf.Petru: – Ce e cu tine aici? Tu trebuia să ajungi in iad. – Stiți, am avut un accident de mașină și m-am trezit aici, nu știu nimic despre unde trebuia sa ajung. Sf.Petru: – Îți zic sigur, tu trebuia să ajungi jos. Uite cum facem. Te las o zi în Iad și o zi in Rai și unde îți place, acolo te duci. – De acord, mai întâi mergem în Iad. Iau amândoi liftul și coboară in iad, unde erau numai parlamentari care jucau golf, fetițe peste tot, chefuri, etc. Vine Dracul în costum Versace, îl ia de gât, se plimbă cu el peste tot, îi arată tot. A doua zi, parlamentarul ia liftul și vine sus în Rai să vadă cum e și acolo. Îl ia Sf.Petru și îl pune pe un norișor, îi dă o harpă să cânte și îl lasă acolo. Peste câteva ore îl mută pe alt norișor și tot așa până la sfârșitul zilei. Când vine Sf.Petru să-l întrebe dacă s-a hotărât unde o să meargă, parlamentarul era deja hotărât: – Stiți, m-am hotărât. Toți colegii mei sunt acolo, am cu cine să stau la povești, viața e bună ca în cea dinainte. Și aici în Rai e frumos dar mă plictisesc singur. Atunci Sf.Petru i-a spus: – E alegerea ta! Îl conduce la lift, acesta ia singur liftul și coboară. Ajunge parlamentarul jos în iad și se deschid ușile liftului, acolo, surpriză, arșiță mare, toți parlamentarii erau într-un cazan pe foc. Văzând el asta, îl întreabă pe Drac: – Păi, acum 2 zile nu era așa, ce ați făcut? – E ca în viață, acum 2 zile era campanie electorală, acum după ce ai votat e altceva!
Cine poate lupta cu protejatul politic?
Emanuel Ungureanu: „15 ani instituțiile statului: SRI, DIICOT, DNA s-au prefăcut că nu știu nimic despre jaful de la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal. De ce? Simplu, pentru că niște generali SRI, politicieni ca Emil Boc, Teodor Meleșcanu, Ion Iliescu, prim-procurori ca Maghiar, judecători, patroni de presă, jurnaliști, oameni de afaceri, actori celebri, au beneficiat de cel mai bun tratament din partea lui Lucan, gratuit. Restul lumii…a plătit.”
Păi, douăzecișișapte de ani ce-a făcut așa zisa clasă politică (în fapt o uriașă grupare mafiotă la care au aderat toți șmecherii certați cu morala)? Indiferent sub ce „drapel” au evoluat (FSN, PSDR, PDL, PSD, PNL, UNPR, PRM, ALDE, etc., etc.) când au ajuns la putere prioritatea celor ce-au câștigat alegerile a fost să-și instaleze clientela politică în funcții și posturi de decizie. Rezultatul? Suntem copleșiti și exploatați la sânge, fără menajamente și fără scrupule, de o mafie politică incultă, neprofesionistă, coruptă, care fură, minte, căpușează, înșeală, escrochează, fără limite, protejată de clasa politică pe care o întreține financiar sau întreține funcționarea caracatitei și mecanismului traficului de influență ce ține România prizonieră în feudalism.
În orice instituție, la orice ghișeu și orice serviciu public întâlnești protejatul politic: îngâmfat, infatuat, arogant, lipsit de bun simț, spertar, leneș, căruia îndeplinirea atribuțiilor de serviciu li se pare o favoare acordată celor ce sunt în drept să li se ofere serviciile publice. Tupeiști peste măsură, fără valoare profesională sau morală, fără simțul măsurii, li se pare că e dreptul lor să trăiască mai bine decât cei ce produc, fără să facă nimic. Au vile, mașini de lux, își fac concediile în cele mai exotice și scumpe destinații și sunt, de regulă, asociați cu borfașii, interlopii și cei ce fraudează statul, pe care-i protejează și consiliază. Sunt plini de bani proveniți din fraude și escrocherii și vămuiesc totul ce ține de repartizarea banului public. Știe toată țara ce se întâmplă pentru că toți au de-a face cu ei și depind de ei. Ca o cangrenă uriașă au infestat toată societatea încât a devenit improbabil ca ceva să funcționeze fără aportul și viza lor. Cum să mai fie epurată administrația de ei și cine s-o facă? Pentru că acesta este, într-adevăr, statul paralel. Statul creat de politicieni o dată cu instalarea acestor rebuturi umane, imbecile, corupte și arogante, în toate funcțiile publice posibile.
Cine poate lupta cu ei? Sunt în administrație, poliție, SRI, parchete, justiție și nu sunt minoritari. Sunt cluburi uriașe, de tip mafiot, în care traficul de influență și mita sunt instrumentele de lucru reale și cărțile de vizită unanim recunoscute. Și ce dacă mai pică câte unul? Întocmai ca la o hidră, tai un cap și renasc mai multe. Pentru că numirea în funcții, deși nelegală, a devenit o cutumă și o activitate exclusivă a politicienilor aflați la putere. Și cât va perpetua, va perpetua și mizeria în care ne bălăcim!
Pavel ROMAN
Jiță, ˝iarna îi ca vara˝și tot nu se lucrează la stadioane?
Nașu’ lu’ Celentano (ăla din film) zicea că ˝iarna nu-i ca vara˝, dar la Arad decembrie și ianuarie sunt numai bune de lucru și degeaba. La stadioane (UTA și Motorul) se bate pasul pe loc. Acuma drept îi că nici în vară nu or prea lucrat oamenii de la firma care a câștigat licitația, că era prea cald probabil. La ˝Francisc Neuman˝ tot 4-5 muncitori s-au făcut și ei că lucră câte ceva la betoane, iar la ˝Motorul˝ cică nu-i gata procedura cu licitația. Că așa-i în… fotbal! Ăsta îi blestem pe tine, Jiță Falcă (Celentano de Arad), sau pe noi, arădenii?
P.S. Nici la tovarășul lui de ˝mangleală˝ de la UTA nu-i iarna ca vara. În vară fluturau miile de euroi la mercenarii fotbaliatori duși de prin țară. Asta după ce i-or dat afară pe arădenii (unii campioni naționali la juniori etc.) că aveau salarii mici. Acum încearcă jmecherii de la conducerea UTA-ei să completeze lotul cu jucători la care să le ofere sandvișuri și apă plată în loc de bani. Dar jucătorii arădeni care joacă acum pe salarii decente pe la echipe de liga a treia le dau #ignore și #cantalaaltamasa.
Blestem o fi și la tine, Șoani Meszar, de vă închid fotbaliștii arădeni telefoanele în nas. Sau tăt pă noi, utiștii adevărați, pică măgăreața?
Teo de la METEO
La cinematograf
Un tip și-o tipă la cinematograf, în ultimul rând, filmul prost, întuneric, se giugiuleau. La un moment dat, tipul se încălzește rău. Începe s-o întrebe pe gagică: – Ia spune, mă, ai cui sunt ochii ăștia frumoși? – Ai tăi, dragă, știi foarte bine… – Da’ gura asta roșie, plină, senzuală, a cui e? – A ta, dragă, știi foarte bine, da’ lasă asta acuma, suntem la film, ne aude lumea… Tipul nu se lasă, că-l luase flama… Îi baga o mâna sub tricou. – Da’ sânii ăștia meseriași, rotunzi, tari, ia spune, ai cui sunt? – Ai tăi, da’ taci dracului din gura, termină acuma, ne aude lumea. Mergem pe urmă acasă și facem ce vrei tu, acuma potolește-te! Tipul, nimic, tot mai excitat. Îi bagă mâna sub fustă… – Da’ pi*da asta a cui e? Tipa, atinsă la punctul sensibil, ce dracu’ să mai zică? – A cui e pi*da asta? Spune? Tipa, nimic… – Pi*da asta a cui e? Vreau să știu! La care o voce din sală: – Aprindeți, dom’le, lumina, că a găsit unul o pi*da și nu știe a cui e!
Ceva e putred la clubul UTA, miroase a ˝mangleală˝ în loc de ˝menegereală˝
Dragi utiști adevărați, așa puțin câți am mai rămas, haideți să stăm cârn și să judecăm drept. Ceva nu se pupă, nu se leagă la clubul UTA, undeva ceva e putred, nu ies bani, socoteala la bani nicicum. Și când e voarba despre banii Primăriei, câteva milioane de euro investite într-un proiect care s-a dovedit a fi utopic, nu e loc de șagă. De glumă, pentru Falcă de la Dideștii de Oltenia, și Șoani Meszar – magyar emberul pe care au fost dați banii arădenilor.
Hai să ne explicăm o țâră. Bani de la Primărie: pe 2017 s-au dat 1,3 milioane euro, știm că nu s-au putut da salarii din ei. Bun, asta e, dar a fost vândut Adrian Petre de unde se zice că au mai venit măcar 200 mii de euro, plus mai au fost ceva bani de la sponsori generoși, și abonamente.
În vară s-au adus jucători scumpi, ca să fie și mai sigură promovarea, cum ne zice acum marele ˝meneger˝ Meszar. Planul era să promoveze în vara viitoare. Dar până atunci trebuia să fie bani de salarii. Și ne gândim că dacă nu erau, ˝menegerul˝ nu le-ar fi făcut contracte pe un an jucătorilor.
Cum necum, s-a ales praful de rezultate în toamna trecută, și au început să-și ia zborul jucătorii scumpi. Mai de voie, mai de nevoie. Daaaar, mai a apărut o problemă: ˝menegerul˝ Meszar ne-a spus acum câteva zile (total nevinovat, de parcă nu el a administrat fondurile) că nu mai are bani la buget și din iarnă trece pe o soluție la bani puțini, cu salarii mici și jucători tineri arădeni. Mai mult, din câte știm de abia s-au dat salariile pe luna octombrie 2017.
Dragi utiști adevărați, ce să credem noi acuma? Dacă erau rezultate și eram pe primele locuri în liga a II-a, cu jucătorii ăștia scumpi (care au plecat între timp) făcându-și treaba, erau bani de salarii la zi și erau bani pentru retur? Acum că nu sunt rezultate, nu mai sunt bani? Ceva e putred, nu înțelegem unde au dispărut banii pe care se baza ˝menegerul˝ Meszar în vară, poate ne lămurește cineva …
Vom reveni!
MINERVA

