Soluția propusă de UE, pentru România, respectiv implementarea metodei simplificată de colectare a TVA (taxarea inversă) generalizată, nu e o noutate și am propus-o și eu și mulți alți finanțiști, în repetate rânduri, dar ne-am izbit de refuzul încăpățânat și iresponsabil al politicienilor și a șefilor M.F. Și asta cu toate că implementarea metodei simplificate generalizate de colectare a TVA ar fi soluția cea mai oportună și eficientă în lupta cu evaziunea fiscală și una dintre soluțiile sigure și certe a creșterii gradului de colectare a taxelor! Mă tem însă că, exact ca până acum, invocând argumente stupide și ridicole, actuala clasă politică se va opune, cu toate puterile posibile și imposibile, legale și nelegale, implementării acestui sistem de taxare simplificat, chiar dacă în Cehia s-a dovedit viabil și performant. Pentru că evaziunea fiscală din colectarea sau rambursarea TVA în România, asigură nu numai însușirea de sume uriașe din fraudarea TVA la achizițiile/vânzările intracomunitare și interne, ci, mai ales, fraudarea TVA (prin deducerea nelegală a TVA colectată sau rambursarea de TVA pentru operațiuni fictive) de către firmele care au contractat lucrări plătite din bani publici.
Nu poți achita comisioanele percepute pentru acordarea contractelor (para-ndărătul) fără a înregistra în contabilitate operațiuni fictive și fără a frauda TVA aferentă acestor operațiuni. Or, metoda simplificată de colectare a TVA (taxarea inversă), ar bloca, în primul rând, furtul banului public, prin colectarea TVA de către stat de la colectorul final, fără a se mai putea intercala, în procesul realizării veniturilor fiscale, societăți de tip „fantomă”, în cascadă, pe circuitul producător/achizitor și vânzătorul final, care sustrag TVA deja colectată. Când ai peste 37% din total TVA estimată, necolectată, măsura aplicării sistemului simplificat de colectare a TVA (taxare inversă) e mai mult decât oportună și necesară. Numai că, pentru implementare, trebuie să existe și voință politică, pentru că politicienii pierd una dintre principalele surse de venituri nefiscalizate, ce le asigură banii negrii pentru mituirea electoratului, adică pentru cumpărarea de voturi și pentru asigurarea bunăstării personale. A nu se omite faptul că marea majoritate a averilor deținute de clasa politică provin din fraudarea TVA, direct, prin firme controlate de politicieni sau indirect, prin comisioanele încasate în urma atribuirii și dirijării către clientela politică a fondurilor publice.
Deci, taxarea inversă ar putea aduce și o primenire, în sens pozitiv,a clasei politice, eliminând din peisajul politic multe imagini controversate ale ultimilor ani și, în special, a celor care se opuneau vehement implementării procedurii simplificate de colectare a TVA, prin clamarea, ipocrită, a opoziției UE în această privință. De aceea, având în vedere antecedentele (în cazul cerealelor a trebuit să se ajungă la furtul a aproape tot TVA colectată din comerțul cu cereale, pentru a se aproba aplicarea măsurii simplificate de colectare a TVA) de la propunere și până la implementarea acestei metode simplificate de colectare a TVA, într-o țară ca România, imprevizibilă din cauza clasei politice corupte, în stare să dea cu tifla UE în orice împrejurare (de ce nu și acum?), e cale lungă și greu de anticipat în ceea ce privește modelul propunerii și forma finală implementată. Pentru că mafia fiscală e prea puternică în România ca să cedeze și, în multe situații, s-a dovedit mai puternică decât clasa politică ce reprezintă statul. E suficient să facem o analogie (forțată, dar deloc întâmplătoare) între „TELDRUM” și domeniul privat al lui Dragnea de la Alexandria (unde, presupunem, că se regăsește și mult TVA fraudat) ca să realizăm în ce termeni și în ce conjunctură vine propunerea UE și va avea loc implementarea metodei generalizate de colectare a TVA!
Oare câte societăți vor intra în faliment, după implementarea taxării inverse și câți așa ziși „oameni de afaceri” vor dispărea? Pronosticul meu e că nu multe și mulți, ci foarte multe și foarte mulți! Și cu cât vor crește încasările la buget? Sigur cu câteva miliarde de Euro anual, furate în prezent! În aceste circumstanțe, întrebarea mea vis-a-vis de dorința declarată a unora de părăsire a UE: nu cumva a avut la bază și această propunere? Nu cumva unii simt că „le fuge pământul de sub picioare” și vor o Românie de tip Erdogan, pentru a păstra mecanismele de fraudare existente? Doar n-au plătit degeaba menținerea în actuala formă a Codului fiscal, nu?
Pavel ROMAN
