Toată săptămâna m-am iubit cu un vișin de la mine de pe stradă: dragoste de cartier, de început de vară, grea și pe ascuns, dragoste de noapte, de după ce s-au coborât roletele și de dimineață devreme, dinainte ca ele să se ridice…
L-am iubit ca-ntr-o vacanță mare dintre-a noua spre a zecea, când pe unul nu-l lăsa părinții… l-am iubit frumos, cu patimă blândă, fără vorbe, de pe o creanga mai sus, pe alta spre lună, cu degetele pieptănând mângâieri printre frunze… l-am iubit cu 1000 de sărutări: roșii, zemoase, de neuitat, dulci și rotunde.
I-am fost fără îndoială devastatoare poveste de dragoste în 2015, pe o stradă mică cu sens unic, la capăt de Micalaca. Hoț de sărutări, am plecat la București, așa cum o fac băieții, fără regrete şi explicații, lăsând în urma mea 1000 de sâmburi, ca niște amintiri scuipate pe trotuarul de pe partea cu amintiri.

Nu voi avea să fiu prins niciodată. Vecinii mei nu înțeleg nimic din dragoste, văd doar ce văd. Caută după un hoț de vișine

* De 5 ani deja și nu mă știu, iar mă-ntorc la el, iar nu știe să-mi zică nu.

Emilian Eli PINTEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here