Pe toată perioada activităţii desfăşurate la conducerea Operei Naţionale Bucureşti, managerul general Fănel Ignat a dezvoltat o adevărată pasiune pentru tot felul de colaboratoare anonime care nu s-au remarcat cu nimic în activitatea pe care au desfăşurat-o. Aceste colaboratoare au apărut, probabil, în cadrul instituţiei dintr-o exaltare a managerului Ignat pentru persoane de sex feminin dornice de afirmare cu orice preţ.
Până la un punct, dorinţa doamnelor a fost îndeplinită, dovadă că în acest articol facem vorbire chiar despre una dintre aceste persoane. Nu ştim dacă aceasta a fost intenţia doamnelor şi dacă rezultatul este pe măsura aşteptărilor dumnealor, dar pentru toate lucrurile este un început şi celebritatea este, de cele mai multe ori, o sabie cu două tăişuri.
Consecințele politizării la Opera Națională București (I)
Revenind la lucruri evidente şi continuând analiza activității unui interimat dezastruos, trebuie amintită apariţia meteorică a doamnei Monica Ghinea ca angajată a Operei Naţionale Bucureşti, după o perioadă de 16 ani în care şi-a desfăşurat activitatea la Parcul Lacul Tei, pe postul de secretară. Ce fel de calităţi profesionale o recomandau nu putem şti deocamdată. Cum şi în ce fel a fost încadrată doamna la Opera Naţională Bucureşti, am putea spune că ar putea fi un subiect de film. Poate într-o zi Fănel Ignat va veni cu nişte precizări în sensul acesta, ştim însă că doamna a fost încadrată începând cu data de 08.02.2018 ca „şef serviciu” fără a se preciza ce fel de serviciu. Această funcţie a fost deţinută până la data de 01.01.2019, iar începând cu data 29.01.2019, Monica Ghinea a fost încadrată pe postul de consilier juridic, deși din verificările efectuate la Colegiul Consilierilor Juridici București, aceasta nu figurează în Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari. Dincolo de toate acestea, se mai naște și o altă întrebare, și anume, cum a fost remunerată în această perioadă şi pentru ce fel de activitate prestată.
Pentru a o instituționaliza pe post, cu toate că legea nu-i permitea, a publicat pe site-ul instituției anunțul cu scoaterea la concurs a postului de Șef Serviciu Achiziții Publice, anunţ care avea următorul conţinut:
„Opera Națională București organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de conducere de şef serviciu achiziții publice, gradul II în cadrul ONB, cu angajare pe durată determinată, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.
Condițiile specifice de participare au fost următoarele:
  • Vechime în muncă 20 de ani;
  • Studii superioare de lungă durată cu dipomă de licență în domeniul juridic;
  • Curs de expert achiziții publice acreditat ANC;
  • Vechime minimum un an în funcție de conducere în cadrul serviciului de achiziții publice (în instituții de cultură).
Stabilirea nivelului studiilor superioare de lungă durată în domeniul juridic restrânge accesul participanţilor, absolvenţi de studii superioare în altă specialitate, deşi Strategia Națională în achiziții publice din România adoptată prin Hotărârea 901 din 2015 defineşte profilul general pentru persoanele care se ocupă de achiziții publice, astfel: ”personal contractual cu studii superioare cu pregătire de bază în științele tehnice, economice sau alte domenii”.
După cum se poate observa cerințele au fost în concodanţă cu atributele doamnei, respectiv studii juridice și un an vechime în achiziții în cultură. Mai mult decât atât, doamna nu a avut niciun alt contracandidat şi, cum era şi firesc, a fost declarată admisă conform anunțului din data de 26.07.2019 de pe site-ul instituției.
La data de 4 septembrie 2019, s-a dispus anularea concursului, din motive încă necunoscute. Tot ce putem presupune este faptul că Fănel Ignat a fost avertizat cu privire la gravitatea faptelor sale şi a modului în care a înţeles să-şi promoveze apropiata, iar doamna a fost încadrată, ulterior, pe postul de consilier juridic la Serviciul Juridic al ONB.
Evident că serviciul resurse umane ar fi fost firesc să știe că nici în prima situație nu putea să ocupe postul de şef serviciu achiziții publice, gradul II, dar nici să participe la concurs pentru un post de consilier juridic cu vechime, dată fiind calitatea de consilier juridic debutant pe care ar fi trebuit să o aibă anterior.
Cu toate acestea, Fănel Ignat nu se lasă și comunică Ministerului Culturii statul de funcții cu un debutant pe un post cu vechime, încălcând orice prevederi legale.
Probabil că obligațiile au fost mari dacă Fănel Ignat ține, cu atâta înverșunare, să nu-și lase persoana protejată fără un post de conducere.
În faţa tuturor acestor decizii absolut discreţionare şi care sfidează bunul simţ, putem înţelege motivul pentru care corupţia din instituţiile publice nu va lua niciodată sfârşit, iar acel motiv este că acest fenomen este o hidră cu sute de capete, zămislită din lipsa calității umane a celor care ocupă funcţiile de conducere şi hrănită cu nepăsarea noastră şi a autorităţilor abilitate să cerceteze aceste aspecte.
Ciprian DEMETER

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR